Romanii tind sa-si piarda calitatea de familisti convinsi

In cadrul Seminarului National prilejuit de Ziua Internationala a Familiei, sarbatorita ieri, reprezentanti ai institutiilor din acest domeniu au trasat liniile si dimensiunile sociale la care se raporteaza familia in dezvoltarea ei ca nucleu social.

Intr-o societate in continua si, parca, interminabila tranzitie, familia pare sa ocupe un loc tot mai depreciat, iar problemele de ordin financiar, care sunt tot mai apasatoare pentru membrii societatii, par sa estompeze valorile care stau la baza ideii de familie. Cu toate acestea, in Romania, majoritatea oamenilor traiesc intr-un cadru familial si situeaza familia pe primul loc pe o scala a valorilor. Insa, desi s-au facut progrese semnificative in domeniul protectiei familiei, ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, Gheorghe Barbu, si-a exprimat ingrijorarea fata de mai multi factori care pericliteaza viata familiilor din Romania. -Veniturile instabile si mici, nepromovarea egalitatii de sanse, violenta domestica sunt doar o parte din aspectele pentru a caror rezolvare este nevoie de efortul concertat al guvernului, autoritatilor locale si al societatii civile-, a declarat acesta.

Femeia – discriminata cu acte in regula

Traditia conform careia barbatul este pus in directa legatura cu sfera productiva, iar specificul feminin ramane in zona reproductiva este perpetuata atat la nivelul mentalitatii, dar – ceea ce este mult mai grav – si la nivel de norme legislative. Din acest punct de vedere, foarte relevante sunt prevederile din Codul familiei, prevederi in baza carora, in anumite conditii, este incurajata privarea femeii de capacitatea juridica. Astfel, conform respectivului act normativ, femeile se pot casatori odata ce au implinit varsta de 16 ani, adica inainte de a fi majore si, implicit, de a avea responsabilitate juridica. Cum barbatii pot incheia actul casatoriei numai dupa ce devin majori, este justificata concluzia la care au ajuns reprezentantii Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse, respectiv ca, la noi in tara, la inceputul secolului XXI, nu exista nici macar cadrul legislativ care sa stipuleze egalitatea de sanse intre barbati si femei, fapt ce reduce femeia la statutul de -sexul slab al sistemului-.

In pofida carentelor legislative si a incurajarii atitudinilor discriminatorii fata de femei, tendintele pe care le reflecta evolutia societatii sunt altele. Prezenta femeilor pe piata muncii este tot mai activa, iar responsabilizarea lor din punct de vedere social si profesional este una din ce in ce mai ridicata. In aceasta situatie, implicarea activa atat a femeilor, cat si a barbatilor in programele care-si propun promovarea egalitatii de sanse este una din nevoile stringente ale societatii Romaniei in tranzitie. Prin aceasta implicare activa se intelege motivarea ambilor parteneri dintr-un cuplu in rezolvarea sarcinilor domestice, dar mai ales asigurarea unei contributii echitabile a fiecaruia dintre parinti in educatia copilului.

Rata natalitatii este in crestere

Dupa ce de multi ani una din problemele ingrijoratoare ale societatii romanesti a fost rata natalitatii, aflata in descrestere, in ultimele luni s-a constatat o schimbare de trend din acest punct de vedere. Mai nou, Romania intra, alaturi de Franta si Finlanda, in categoria singurelor tari al caror indice al natalitatii este pozitiv. Astfel, din perspectiva dezvoltarii propice a familiei si a respectarii valorilor care o fundamenteaza, cresterea ratei natalitatii aduce un progres notabil.

Cu toate acestea, din punct de vedere al numarului mediu de copii in fiecare familie, societatea inregistreaza un regres. De asemenea, inclinarea balantei dintre mediul familial si responsabilitatile profesionale inspre cel de-al doilea aspect face ca varsta la care atat femeile, cat si barbatii decid sa se casatoreasca sa nu mai fie la fel de timpurie ca si pana acum. Odata cu aceasta decizie, de cele mai multe ori este amanata si decizia cu privire la nasterea primului copil.