Concomitent cu afirmarea unui puternic curent de opinie pentru salvarea bazinului aurifer Roşia Montană, oamenii de ştiinţă din cadrul Academiei Romane, alături de numeroşi profesori universitari, istorici, scriitori, artişti de toate categoriile au prezentat în diverse împrejurări dezastrul ecologic ce poate urma dacă proiectul se pune în aplicare.
Un sondaj efectuat de Parlamentul Romaniei, ce invita publicul să comenteze asupra proiectului minier de la Roşia Montană, arăta ieri că un procent de 96,86% din cei 6.617 participanţi au votat împotriva propunerii de proiect prezentată de Gabriel Resources. De remarcat că acest lucru se întamplă concomitent cu campania de publicitate lansată de Gabriel Resources, campanie cu un buget estimat la 5 milioane de euro în 2006. Această iniţiativă este doar una dintre multiplele activităţi în cadrul cărora publicul larg şi-a manifestat opoziţia faţă de proiectul minier propus la Roşia Montană. Cel mai recent exemplu este cel al consultărilor publice desfăşurate la Cluj-Napoca şi Bucureşti, care au durat zeci de ore. În cazul sondajului prezentat, publicul a respins proiectul, invocand motive precum: distrugerea mediului şi a peisajului, a patrimoniului, strămutarea populaţiei. Foarte mulţi dintre respondenţi sunt de părere că acest proiect a ajuns pană în acest stadiu din cauza nivelului mare de corupţie al autorităţilor, iar aprobarea sa ar fi o confirmare a acestei suspiciuni. În vreme ce autorităţile ungare s-au opus de la bun început acestui proiect, omologii romani nu dau semne că le-ar păsa de faptul că într-un timp scurt vor dispărea 4000 de hectare din inima Apusenilor. Această suprafaţă se va transforma – dacă proiectul va fi parafat de guvern – într-un mare deşert romanesc şi se va naşte un iaz de decantare de 800 hectare (plin cu cianură şi alte deşeuri toxice). Pe de altă parte, specialiştii sunt de părere că va dispărea un patrimoniu cultural unic în lume, de 10 biserici, 12 cimitire, 958 de gospodării şi se vor distruge 5 munţi, conturandu-se astfel perspectiva celui mai mare dezastru ecologic din Europa de Est.
Campanie -ieftină-
Mergand pe aceeaşi idee, reclamele Gabriel Resources, difuzate cu avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului, continuă să suscite dezaprobarea profesioniştilor în advertising faţă de un scenariu telenovelistic: -În fiecare zi, cand deschid televizorul, văd reclamele Gabriel care încearcă să legitimeaze proiectul prin construirea unei şcoli, acordarea unui loc de muncă unui tată şi îmbunătăţirea capacităţilor de pescar amator ale unui copil. După ce au portretizat mai întai organizaţiile de mediu drept extremişti, acum Gabriel se autoimpune ca salvator. Compania cu apariţie în dublu rol, mai întai este victima acestor uriaşi cu puteri supraomeneşti, capabili să decidă însuşi viitorul ţării, ca mai apoi compania să se transforme într-un viteaz erou al vremurilor moderne care îi învinge pe aceştia şi dă de muncă la taţi şi de pescuit la copii. Scenariul ar avea în viziunea companiei un happy-end cu isterie generală în momentul în care se aprobă proiectul, încununat de trei lacrimi şi un hăhăit al preşedintelui, care mulţumeşte public eroului salvator-, declară Alina Banu, specialist în advertising din Cluj-Napoca. Specialiştii cred că în strategia de PR a companiei este vorba de o poveste ieftină şi de proastă calitate, care trebuie vandută publicului la un preţ exorbitant: caţiva munţi, patrimoniu, peisaj, poluare, expropriere, cimitire.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
