In prezent, in Romania exista medicatie moderna pentru tratamentul schizofreniei, dar costurile ridicate limiteaza accesibilitatea pacientilor la aceste terapii farmacologice. Rolul psihiatrilor este acela de a sensibiliza opinia publica si factorii politici in legatura cu problematica pacientilor. Specialistii sunt de parere ca, daca nu se va rezolva dimensiunea terapeutica si sociala, atunci schizofrenia va avea o dubla dimensiune si, in permanenta, acesti bolnavi vor fi la periferia societatii.
Modificarea acuta a personalitatii
Potrivit statisticilor, schizofrenia are o incidenta relativ constanta. In lume, incidenta este de 1 la 100.000 de locuitori. Schizofrenia este o tulburare a creierului care se traduce prin aparitia unor manifestari psihiatrice oarecum specifice. Astfel, afectiunea se manifesta diferit de la un pacient la altul. Desi in Romania exista medicamente moderne pentru tratament, multi pacienti nu au acces din cauza costurilor foarte mari.
Incidenta acestei tulburari psihice creste uneori pe perioada primaverii si toamnei, dar fara ca acest lucru sa aiba o conotatie deosebita. Schizofrenia este mai severa atunci cand se manifesta la varsta tineretii. Baietii dezvolta aceasta boala la varste mai tinere decat fetele, adica la 18-22 de ani. La debut timpuriu, evolutia clinica a bolii este mai severa. La femei, tulburarea psihica apare la o varsta mai mare (24-25 de ani).
Explicatia psihologica ar fi ca la varste mai mici se modifica structurarea personalitatii. In etiologia bolii sunt incriminati factori genetici, dar si complicatii obstetricale la nastere sau boli ale mamei in timpul sarcinii (gripa, viroze). S-au aflat si se cunosc modificari importante in dezvoltarea creierului unui pacient care face schizofrenie. Asadar, boala recunoaste factori genetici, biologici, virali, traumatici. Nu are o manifestare tipica, dar semnele clinice sunt: halucinatii, delir, modificari comportamentale. La debut, simptomele se traduc prin aparitia bizareriilor comportamentale (bolnavul se izoleaza de familie, de colegi, apare abandonul preocuparilor cotidiene, manifestarea inversunarii afective fata de parinti etc.).
Nu exista markeri biologici pentru diagnostic
Clasificarile diagnostice moderne includ si criterii referitoare la durata simptomelor, la scaderea capacitatilor functionale si la absenta unei boli neurologice comorbide. Tulburarile de atentie si de memorie pot fi prevalente in psihoze. De exemplu, anumiti pacienti au dificultati cu noi sarcini care presupun flexibilitate si planificare. Asa-numitele simptome pozitive ale schizofreniei includ halucinatii, iluzii si comunicare dezorganizata. Simptomele negative includ anularea afectivitatii si reducerea motivatiei.
Natura leziunilor neurobiologice sau disfunctiile care cauzeaza schizofrenia raman insuficient cunoscute si nu vor fi cunoscute pana cand cunostintele noastre in domeniul neurologiei nu vor avansa considerabil. Nu exista markeri biologici pentru diagnosticul schizofreniei.
Majoritatea persoanelor care prezinta tulburari psihotice recunosc o reducere moderata, chiar semnificativa, a simptomelor pozitive ale acestora dupa tratamentul cu medicamente antidepresive. Totusi, aproximativ 30% dintre pacienti nu raspund la tratament. Inlaturarea simptomelor negative ale schizofreniei in urma tratamentului medicamentos este inca si mai putin evidenta. Din momentul in care un pacient este in remisiune, medicamentele antipsihotice reduc substantial riscul de recadere. In decursul unui an, 50% dintre pacientii tratati cu placebo au prezentat recaderi, comparativ cu numai 20-25% dintre cei carora li s-au administrat medicamente antidepresive.
Acces redus la tratamente moderne
In Romania, numai 5-7% din cazurile noi de schizofrenie au acces la medicatie moderna, comparativ cu alte tari din Europa, unde procentul este de 40%. Problema cea mai importanta in aceasta boala este stabilirea precoce a diagnosticului. Acest lucru ar duce la impunerea unui tratament adecvat si astfel evolutia afectiunii este mai buna. In ultimii 10 ani, cercetatorii s-au preocupat pentru aflarea cauzelor de aparitie a bolii. Desi progresele in acest sens sunt remarcabile, din nefericire boala in sine determina stigmatizarea si izolarea sociala a pacientilor.
O alta problema o constituie deficitul de medici psihiatri in Romania, numarul acestora fiind total insuficient – 1.000. Majoritatea spitalelor de psihiatrie nu sunt dotate corespunzator, iar ziua de spitalizare este cel mai slab remunerata, adica 270.000 de lei.
In momentul de fata exista o preocupare a cercetatorilor in gasirea unor noi dimensiuni etiologice ale schizofreniei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
