Numarul de candidati la admiterea in invatamantul superior a fost anul acesta mai mic decat in anii precedenti, la cea mai mare parte a universitatilor. Au fost stabilite insa si recorduri de participare. Universitatea clujeana -Babes Bolyai-, de pilda, a inregistrat, pentru admiterea din acest an, cea mai mare afluenta de candidati de la infiintarea institutiei. Este unul dintre putinele cazuri care contrazic o tendinta vizibila, mai ales la nivelul Capitalei. In acest an, absolventii de liceu, in numar mai mic decat anul trecut, au decis sa vina si mai putini catre universitati.
Familia candidatului si calculul… economic
Politehnica din Bucuresti a organizat si anul acesta admitere cu doua probe – matematica-fizica. Dar au fost si optiuni pentru alte discipline. Din cei 6.100 de candidati, aproape 4.000 au luat note peste 5, chiar daca subiectele nu au fost usoare. O prima concluzie a admiterii: spre deosebire de anul trecut, nivelul de pregatire este putin mai bun.
Pentru toamna mai sunt locuri la cateva facultati. Dar ceea ce s-a petrecut anul acesta la Politehnica este cea mai buna ilustrare a faptului ca invatamantul superior bucurestean nu mai este o atractie irezistibila pentru candidati. Tinerii se indreapta si catre alte centre universitare, si argumentele sunt legate, in primul rand, de costurile invatamantului. In momentul de fata, a locui in Bucuresti, a sta chiar la camin este mult mai scump, mult mai greu pentru parintii care trebuie sa asigure aceste costuri. Ca atare, fiecare isi face socoteala si economic, nu numai din punctul de vedere al performantei.
Studentie dupa legea cererii si a ofertei
La Universitatea Politehnica, la trei sau patru facultati numarul locurilor, cele subventionate de la buget plus cele cu taxe, este sensibil mai mare decat la celelalte. Este vorba despre o orientare a Universitatii, pentru ca oferta sa fie corelata cu cererea. Cererea este foarte mare in domeniile automaticii, calculatoarelor, electronicii, al comunicatiilor, energeticii, al transporturilor.
Nu va fi vorba despre o reorganizare efectiv si a specializarilor, si a facultatilor. -Va trebui sa ne adaptam, tinand seama de cererea pe piata a fortei de munca, pentru ca in viitorii ani inginerul care termina la noi ar trebui sa fie competitiv pe piata de la Bruxelles, de la Londra, de peste tot; este participarea noastra la o piata libera a fortei de munca-, a declarat profesor doctor inginer Ioan Dumitrache, rectorul Universitatii Politehnica din Bucuresti.
Incercarea de a aduce Occidentul aici
Daca in camine situatia nu este roz (ar trebui 500 de miliarde pentru a le aduce la un nivel de confort normal), Politehnica a facut eforturi mari pentru laboratoare competitive. Studentii care vin din strainatate nu vad diferenta fata de laboratoarele din Grenoble, Toulouse sau Darmstadt. S-a insistat foarte mult pe tehnologia informatiei.
Efortul pentru modernizare are si o bataie… sociala. Foarte multi dintre studenti prefera sa emigreze dupa absolvire. De aceea, generarea unui mediu propice afirmarii aici, in tara, a unor conditii care sa ofere satisfactie viitorului specialist, devine de la o zi la alta o prioritate. S-au creat laboratoare comune cu firme mari, IBM, Hewlett Packard, Motorola, Oracle, care si-au creat un laborator si i-au angajat pe studenti. Le-au dat salarii suficient de bune, le-au creat un cadru efectiv de dezvoltare si dintre ei sunt putini aceia care mai pleaca. Insa problema este valabila si pentru cadrele didactice tinere…
Rezultate mai slabe la ASE
Mai putin de o treime din cei 18.429 de candidati inscrisi la concursul de la Academia de Studii Economice din Bucuresti au fost admisi, pe locurile subventionate de la buget si pe cele cu taxa, a declarat rectorul Paul Bran. Rezultatele mai slabe decat anul trecut pot fi explicate prin proba de matematica, mai dificila.
Numarul real al participantilor la concurs a fost de numai 7.343, multi dintre ei prezentandu-se la mai multe facultati. Au fost declarati admisi 4.817 de candidati. Dintre ei, 2.570 au ocupat locurile subventionate de la buget si 2.210 pe locuri cu taxa. Alti 1.649 de candidati care au obtinut peste cinci au fost trecuti la categoria potentiali admisi. Situatia acestora ar putea fi clarificata in toamna, cand ar putea ocupa locurile ramase libere din diferite motive.
Studenti dincolo sau dincoace de Prut?
Ministrul moldovean al educatiei, Gheorghe Sima, a anuntat, miercuri, ca este gata sa asigure inscrierea fara taxe, la universitatile din Republica Moldova, a tuturor tinerilor care au dorit sa mearga la studii in Romania si care au ratat sansa din cauza nesemnarii protocolului privind schimbul de burse intre ministerele Educatiei de la Chisinau si Bucuresti, transmite BASA-press.
Sima a calificat drept -unilaterala- decizia Ministerului Educatiei si Cercetarii din Romania de a repartiza direct universitatilor romanesti cele 525 de burse universitare alocate pentru cetatenii Republicii Moldova care au absolvit liceul in Romania. -S-au creat astfel incomoditati pentru absolventi, obligati sa depuna alte acte la admitere decat cele stipulate initial-, a spus ministrul educatiei.
Negocierile pentru semnarea protocolului privind bursele acordate de Romania tinerilor moldoveni au esuat la 25 iulie, dupa ce Chisinau a solicitat stoparea admiterii in extensiunile universitare romanesti de pe teritoriul Republicii Moldova.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
