Studentii, incurajati de Hardau sa ajunga catastrofe cu diploma

Acordarea finanţării în funcţie de numărul de studenţi a determinat universităţile să reducă dramatic standardele de admitere. Pentru cat mai mulţi bani, cantitatea a fost preferată în detrimentul calităţii. Astfel că, deşi numărul studenţilor a crescut de circa cinci ori în ultimii zece ani, numărul celor valoroşi a rămas la 10-20%. Introducerea concursului de dosare a fost punctul de plecare al crizei. Astăzi, orice posesor al diplomei de bacalaureat, indiferent de pregătirea sa, poate deveni student. Concomitent cu simplificarea examenului de admitere, profesorii au renunţat la exigenţă şi au învăţat să -închidă ochii- la lipsa celor mai elementare cunoştinţe în domeniu. După cum recunosc şi cadrele didactice, menţinerea unor standarde ridicate de pregătire ar fi decimat numărul studenţilor, şi odată cu ei şi bugetul universităţilor. Această criză a calităţii pare deocamdată fără ieşire.

Şi ca totul să fie aproape -perfect-, oficialii Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-au gandit că ar fi nevoie să încurajeze şi mai mult mediocritatea şi incompetenţa promovand un proiect de lege prin care universităţile să poată decidă dacă studenţii susţin, la examenul de absolvire, lucrarea de licenţă şi examenul de evaluare a cunoştinţelor – sau doar una dintre aceste probe. Studenţii vor putea susţine fie o probă de verificare a informaţiilor acumulate, fie lucrarea de licenţă, în funcţie de decizia senatului universitar. Până la această reglementare a Ministerului Educaţiei, ambele probe erau obligatorii. Prima probă constă în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, iar proba a doua constă în prezentarea lucrării de licenţă. Potrivit modificărilor, la fiecare probă, examinarea se încheie prin acordarea unor note, media de promovare a fiecărei probe fiind de cel puţin cinci, iar media de promovare a examenului de cel puţin şase. Susţinerea lucrării de licenţă poate fi decisă de universitate. Senatul instituţiei organizatoare va decide şi va înscrie, în funcţie de specific, în metodologia proprie de organizare şi desfăşurare a examenelor de finalizare a studiilor, modul de susţinere (scris, oral, probă practică) pentru fiecare din cele două probe ale examenului. Chiar dacă nimeni nu are o astfel de evidenţă, secretarul de stat din MEdC Dumitru Miron a ieşit ieri şi a afirmat că majoritatea universităţilor au decis să păstreze atât examenul de evaluare a cunoştinţelor, cât şi lucrarea de licenţă sau de diplomă, la absolvire. Miron a încercat să explice că Ministerul Educaţiei nu poate impune universităţilor în ce fel să îşi organizeze examenele de absolvire şi din acest motiv a dat posibilitatea acestora, pe baza autonomiei universitare, să aleagă ce tip de examen susţin studenţii, pentru a absolvi. -Nu este vorba de o relaxare a examenului de absolvire, ci de adecvarea prevederilor la autonomia universitară-, a spus secretarul de stat. Acesta a explicat că în anumite universităţi, cum ar fi cele de teatru, de muzică sau de arte, examenele de tip grilă sunt inutile, pentru că studenţii prezintă, la licenţă, o piesă de teatru, spre exemplu. Senatul universităţii poate alege forma de examen cea mai potrivită, a declarat Dumitru Miron, precizând că majoritatea universităţilor vor păstra ambele examene.