Turismul individual – colacul de salvare al Deltei Dunarii

Colapsul in care turismul in Delta Dunarii a intrat dupa criza generata de gripa aviara si, ulterior, de inundatii pare ca nu va fi depasit in totalitate pana la sfarsitul acestui an. Dupa ce si-au anulat contractarile pentru vacanta, mare parte din turistii straini se opresc doar pentru excursii de patru-cinci ore, dupa care isi vad de drum. Operatorii din turism spun ca, in ultima instanta, colacul de salvare vine din partea romanilor cu bani, care poposesc in Delta pentru sejururi de trei zile, pentru minivacante in care luxul este cuvantul de baza.

Nave de lux, hoteluri sau pensiuni de trei si patru stele, dar, nu in ultimul rand, complexuri in care sala de fitness, sauna, piscina, terenul de tenis baschet sau paint-ball, baza de calarie si helioportul – toate acestea nu mai reprezinta de mult o noutate pentru turistii fideli Deltei. Cu toate acestea, infrastructura distrusa in totalitate tine departe turistii, iar cei care ajung totusi aici se lovesc de slaba calitate a serviciilor prestate de un personal incapabil sa se ridice la standardele stelelor sau margaretelor aplicate la intrarea in unitatile de cazare.

-De ce in Delta noi inca simtim urmele isteriei gripei aviare, iar in Bucuresti carantina a durat o singura zi, dar si aceea a fost relaxata?!-, este intrebarea la care operatorii din turism inca asteapta raspuns din partea autoritatilor, insistent acuzate de proasta gestionare a situatiilor de criza. -Starea infrastructurii de acces in judetul Tulcea este la pamant. Drumul spre Murighiol ori spre Somova este jalnic. Daca un turist este interesat sa vina la Tulcea, si nu are masina personala, nu prea are cum sa ajunga. Pana la inceputul sezonului turistic existau doua trenuri Sageata albastra. Nu mai e niciunul. Acum exista un singur accelerat care ajunge si pleaca din Bucuresti Obor-, spune Virgil Munteanu, administratorul complexului de cinci stele Delta Nature Resort.

Primim Boeing-uri 737, masini… la anu*

Explicatiile autoritatilor locale nu intarzie insa sa apara, scuza numarul unu fiind, in mod firesc, -lipsa fondurilor-. Costica Bercea, vicepresedintele Consiliului Local Tulcea, sustine ca exista foarte multe cereri pentru constructia altor hoteluri si pensiuni si recunoaste ca -noi trebuie sa dezvoltam infrastructura-. Cu toate acestea, drumurile judetene si cele comunale, respectiv principalele cai de acces catre unitatile de cazare mai pot astepta pana la anul. -Drumurile nu le putem carpi, acolo trebuie facute investitii; avem studiul de fezabilitate, proiectare, iar la anul speram sa obtinem si fondurile. Pana acum am investit foarte mult in aeroport. Putina lume stie ca la Tulcea avem un aeroport international, care poate primi curse de oriunde, in regim charter. Deocamdata nu sunt curse, insa in regim charter poate veni orice Boeing 737 la Tulcea, pe orice fel de vreme-, declara Bercea. Anul acesta, autoritatile locale au avut la dispozitie 55 miliarde de lei vechi pentru infrastructura, bani folositi doar pentru -peticirea- unor bucati de drum. Interesant este totusi ca pana la realizarea unei infrastructuri decente, intaietate au investitiile in aeroport, numai in ultimele luni fiind cheltuita suma de 20 miliarde de lei pentru o baza, practic, neexploatata.

-Aeroportul este frumos, dar nu sunt avioane, nu sunt curse regulate pentru ca Tulcea sa aiba legaturile aeriene pe care le avea pana in *90. Degeaba e Delta unica daca nu ai cum sa ajungi aici-, mai precizeaza Virgil Munteanu. Un alt regret al operatorilor din turism il reprezinta faptul ca -nebunia- de anul acesta legata de plaje se rasfrange direct asupra turistilor care veneau in Delta, in excursii de cel putin o zi.

Structurile de lux, la mare cautare

Desi efectele demersurilor intreprinse de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) nu sunt vizibile in ochii a mare parte din operatorii din turism, cifrele arata o revigorare semnificativa a tot ceea ce inseamna turismul in Delta. In prezent, in zona Deltei Dunarii sunt 148 de structuri de primire turistica, inregistrandu-se o crestere de 35,8% fata de anul 2003.

-Faptul ca am inregistrat o asemenea crestere este o dovada primordiala a faptului ca interesul economic al agentilor este sustinut de caracterul economic, de turisti. Altfel, nimeni nu ar construi daca nu ar putea sa isi amortizeze investitia-, sustine Ovidiu Marian, seful ANT. In 2005 s-a inregistrat o crestere de 104% fata de 2003 a numarului de turisti, in conditiile in care numarul de vizitatorilor straini a crescut cu 280%. -Gradul mare de ocupare se inregistreaza in randul structurilor de cazare de trei, patru si cinci stele. Cu alte cuvinte, vedem o orientare a turistilor catre structurile de buna si foarte buna calitate-, a mai adaugat Ovidiu Marian.

Danubius, singura nava de cinci stele

Croazierele pe Dunare, la mare cautare in anii precedenti, nu mai aduc in tara mii de turisti, asa cum se intampla inainte de *90. Turistii straini, aflati in croaziera pe Dunare, poposesc la Tulcea doar pentru cateva ore, dupa care isi vad de drum. Cu toate acestea, deliciul oamenilor cu dare de mana raman hotelurile plutitoare, desi, inchirierea acestora costa intre 300 si cel putin 1.500 de euro pe zi. -Pontoanele-dormitor au intre 18 si 20 de locuri, cu cabine de lux, televizor si aer conditionat. Se construiesc si apar mereu, insa noi am autorizat doar 38. In schimb, exista o nava de croaziera – Danubius – singura nava de cinci stele. Vasul are 24 de locuri, dar asemenea -bijuterii- sunt folosite mai mult pentru societatile mari, concerne, banci sau oameni de afaceri care organizeaza aici conferinte-, declara Aurel Apolon, reprezentantul ANT Tulcea. -Mai sunt vreo 10 nave de trei stele care fac excursii de una sau doua zile in Delta Dunarii, dar care nu au opulenta navei Danubius. Aceasta este cu cazare, iar celelalte sunt doar cu restaurant la parter. De patru stele nu avem decat hoteluri plutitoare-, mai adauga acesta. La asemenea lux nu au acces decat turistii bogati sau grupurile organizate, printre care se numara si cluburile sportive Steaua, Dinamo sau Rapid.