Organizațiile sindicale din învățământul preuniversitar au pierdut un sfert din membri după ce cotizația lunară a devenit opțională. Chiar și așa, sumele care ajung în buzunarele sindicaliștilor se cifrează anual la milioane de euro.
Ani de zile după Revoluție, salariații din învățământ au plătit cotizații către sindicate. Anual se strângeau fonduri imense asupra cărora au existat suspiciuni că ar fi fost folosite în mod netransparent. Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a interzis această taxare lunară a profesorilor precizând că această „cotizație sindicală încasată de pe statul de plată este o întoarcere la dictatura sindicatelor în învățământ, fără legătură cu avantaje pentru elevi. Este o situație contra-natură, unde interesele sindicale conduc ministerul educației. Se vor colecta anual forțat pentru sindicate aproximativ 16 milioane de euro. Vă reamintesc că ministerul a câștigat procesul cu sindicatele pe această temă, dar acum cei care au dat ministerul în judecată îl conduc.“ Imediat, însă, după venirea la putere a Guvernului Ponta, printr-un ordin al șefului interimar de la Educație, Liviu Pop, care a facut parte din rândul Federațiilor sindicale și care a dat în judecată statul, a hotărât desigur să rețină profesorilor, din nou, cotizații dar de data asta direct de pe statele de plată. Însă doar după ce profesorii își dădeau acordul scris pentru această reținere.
La patru luni după ce plata cotizației a devenit facultativă, 74.000 de profesori din mediul preuniversitar au decis să nu mai dea lunar bani la sindicate. Adică, mai mult de un sfert din totalul celor 286.000 de angajați în mediul preuniversitar. Ceea ce reprezintă un procent însemnat de 25% și constituie o pierdere financiară consistentă pentru „Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din învățământ „Spiru Haret“ și Federația Educației Naționale.
Constantin Ciosu, președintele Federației Educației Naționale, crede că „prin introducerea plății facultative a cotizației s-a făcut o actualizare a membrilor de sindicat, deoarece, de mulți ani, unii profesori plăteau din inerție. În acest moment mai avem 214.000 membri de sindicat plătitori de cotizație“. Valoarea acestei cotizații diferă de la un sindicat la altul.
„Fiecare sindicat are libertatea de a impune un cuantum. Avem un sindicat la Brașov care cere o sumă lunară fixă, 5 lei, altele au optat pentru 10 lei, iar cea mai mare taxă este de 15 lei, care este echivalentul a 1% din salariu mediu brut“ ,a adăugat el.
Majoritatea profesorilor acceptă să plătească o sumă modică sub argumentul că „poate ajută cândva“.
Astfel, la un calcul simplu și la o cotizație medie de 10 lei pe lună, ar rezulta că sindicatele câștigă lunar suma de 2.140.000 lei. Ceea ce înseamnă, anual o sumă de 25 milioane lei, adică 5,7 milioane euro.
?ê?£i pentru că nimeni nu știe exact unde se duc toți acești bani, Constantin Ciosu, a cărui organizație numără 30.000 de membri vine cu răspunsul.
„Noi nu subvenționăm acele concedii ale angajaților care sunt trimiși, să spunem, la tratament în unitățile de cazare administrate de sindicate. Am încercat să le subvenționăm măcar transportul, dar fără succes. În schimb, fondurile obținute din colectarea taxelor sunt îndreptate spre diverse ajutoare sociale: înmormântări, cazuri de boli grave și uneori subvenții pentru nașteri“.
Andreea Vîrîci
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
