Arhivele Naționale organizează, în intervalul 30 octombrie – 1 noiembrie, o serie de evenimente menite să aducă în atenția opiniei publice locul și rolul Arhivelor în societate și să încurajeze dialogul cultural și schimbul de idei, în contextul aniversării a 180 de ani de la înființarea instituției.
Potrivit unui comunicat al Arhivelor Naționale, în perioada menționată se desfășoară „Zilele porților deschise“, precum și conferințe din ciclurile „Povești din București“ și „Interferențe“.
Interesate să dezvolte legături durabile cu școala românească pentru a cultiva interesul față de trecut și documentul istoric, Arhivele Naționale continuă seria întâlnirilor cu liceenii bucureșteni în Zilele porților deschise.
Grupuri de elevi de la liceele „Dante Alighieri“, „Grigore Moisil“ și „?ê?£tefan Odobleja“ vor vizita depozite de arhivă și vor avea ocazia să ia contact cu documente originale datând din perioada Evului Mediu și a epocii moderne.
Ciclul de conferințe „Povești din București“, deschis miercuri, este inițiat de Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale.
Acest nou proiect, cultural și educațional deopotrivă, își propune să aducă în actualitate aspecte ignorate sau mai puțin cunoscute din istoria orașului.
Primul invitat în cadrul acestui proiect va fi prof. univ. dr. Andrei Pippidi – Universitatea București, tema conferinței, care se va desfășura miercuri, de la ora 11,00, la Caru“ cu bere, fiind „Case și oameni din Bucureștiul vechi“.
De asemenea, aniversarea „Zilei Arhivelor“ oferă prilejul redeschiderii „Interferențelor“ – un ciclu de prelegeri pe teme istorice organizat de Arhivele Naționale începând cu anul 2011.
Invitatul acestei ediții este dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“, care va susține prelegerea cu tema „Mihai Viteazul, războiul cel lung și drumul moldovenesc“.
Evenimentul are loc pe 1 noiembrie, la sediul Arhivelor Naționale din bd. Regina Elisabeta 49, sala „Aurelian Sacerdoțeanu“, începând cu ora 11,00.
Pentru a ilustra îndelungata istorie instituțională a Arhivelor și diversitatea documentelor administrate, cei interesați pot vizita expoziția „Arhivele Statului. 1831-1989“, vernisată în data de 21 septembrie, în contextul desfășurării conferinței internaționale „Arhive, Istorie și Politică în România secolelor XIX-XXI“ și pot afla mai multe informații despre istoria permisului auto în spațiul românesc prin prezentarea unui grupaj de documente inedite.
Cea de a doua activitate, derulată în colaborare cu direcția de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, va fi însoțită de o expoziție de mașini de epocă în fața sediului central al Arhivelor, deschisă doar miercuri.
Prin organizarea acestor evenimente, Arhivele Naționale ale României intenționează să promoveze dimensiunea culturală a instituției și rolul ei în cunoașterea, conservarea și valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esențială a patrimoniului cultural național.
Arhivele Naționale ale României, prestigioasă instituție de cultură, au fost înființate prin Regulamentele Organice din 1831/1832. La 31 octombrie 1862 s-a realizat unificarea serviciilor de arhivă ale Moldovei și Țării Românești în cadrul programului de reforme început de Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
De atunci și până în zilele noastre, misiunea Arhivelor Naționale rămâne neschimbată – aceea de a colecta, păstra, administra și garanta transmiterea memoriei colective prin intermediul documentului istoric.
În egală măsură, instituția contribuie la documentarea privind drepturile și libertățile democratice, precum și la buna gestionare a informației în sectorul administrației publice.
În depozitele Arhivelor Naționale se păstrează 320 km liniari de documente aparținând Fondului Arhivistic Național, aflate în administrarea Arhivelor Centrale și a celor 42 de structuri teritoriale.
Rudi Vania
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















