1500 de euro, sprijin nerambursabil pentru gospodariile taranesti

În Uniunea Europeană, o fermă de semi-subzistenţă este cea care nu obţine o producţie cu o valoare mai mare de circa 20.000 de euro. În Romania, ţăranii încă se duc cu găina sub braţ la piaţă ca să facă rost de bani pentru arat. În aceste condiţii, o şansă pentru asigurarea unui trai cel puţin decent o reprezintă accesarea fondurilor comunitare de dezvoltare rurală.

Din cele peste 4,2 milioane de exploataţii agricole existente în Romania, 90,96% sunt ferme de subzistenţă şi 8,74 % sunt ferme de semi-subzistenţă. Cum cheltuielile legate de desfăşurarea activităţilor sunt mult mai mari decat veniturile agricultorilor, producţia realizată este pentru consum propriu. Prin sprijinul acordat pentru fermele de semi-subzistenţă aflate în proces de restructurare, se doreşte creşterea veniturilor fermierilor şi facilitarea posibilităţilor de dezvoltare a celor cu potenţial economic scăzut. O soluţie în acest sens o reprezintă asocierea în grupuri de producători familiilor care deţin terenuri sau animale, astfel încat produsele pe care le obţin să fie valorificate mai uşor. Sprijinul se justifică şi prin necesitatea obţinerii acelor venituri care să contribuie la continuarea activităţii agricole şi la acoperirea cheltuielilor de producţie.

Fermă mică, producţie mare

Sprijinul public este nerambursabil şi va fi acordat sub forma unei sume fixe anuale de 1500 euro/fermă solicitanţilo care pot fi persoane fizice, persoane fizice autorizate şi asociaţii ale acestora care desfăşoară activităţi agricole. Finanţarea se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani pentru cererile aprobate înainte de 31 decembrie 2013.

Banii de la Uniunea Europeană vor fi direcţionaţi către sprijinirea fermierilor romani pentru a putea face faţă concurenţei celor din spaţiul comunitar, prin facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic. Scopul este transformarea gospodăriilor mici în ferme productive, printr-o mai bună gestionare a resurselor, diversificarea producţiei agricole şi introducerea de tehnologii performante.

Plus 20%

Ferma de semi-subzistenţă este ferma care produce pentru autoconsum, comercializează o parte din producţia realizată şi are o dimensiune economică între 2-16 UDE (unitatea de dimensiune economică reprezintă valoarea producţiei agricole în echivalent a 1200 euro). Pentru a deveni viabilă, ferma de acest tip poate utiliza şi venituri din activităţi non-agricole, astfel încat, după trei ani de la implementarea proiectului finanţat din fonduri comunitare, să obţină venituri mai mari cu 20%.

Planul de afaceri

Pentru a primi banii, solicitantul trebuie să întocmească un plan de dezvoltare pentru sprijin, care să prezinte dovezi cu privire la posibilitatea devenirii unei ferme viabile din punct de vedere economic, bazandu-se şi pe complementaritatea cu alte surse de venit ale acesteia, precum şi a detaliilor pentru restructurare, a investiţiilor, a etapelor şi obiectivelor. Dacă după trei ani de la acordarea sprijinului, solicitantul nu a pus în aplicare măsurile pe care şi le-a asumat, ferma nu va mai beneficia de sprijin în următorii doi ani, cu excepţia situaţiei în care acest fapt se datorează unor cauze independente de voinţa beneficiarului.

Pentru persoanele implicate în agricultură sau în agricultura de subzistenţă, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane se vor finanţa cursuri de pregătire profesională doar în activităţi non-agricole, în scopul orientării acestora către sectorul serviciilor. De asemenea, va fi promovată îndrumarea, consilierea şi instruirea în domeniul antreprenoriatului şi în domenii de activitate non-agricole, cum este agroturismul.

Pentru încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să intre pe piaţă, beneficiarii sprijinului acordat prin această măsură pot accesa concomitent mai multe măsuri incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sub forma unui pachet de acţiuni de sprijin care vizează acordarea unei sume fixe anuale pentru restructurare, accesarea serviciilor de consultanţă pentru fermă, utilizarea primelor de instalare pentru tineri fermieri. Vor fi acordate finanţări şi pentru înfiinţarea grupurilor de producători, sprijin pentru modernizarea

exploataţiilor de semi-subzistenţă şi dezvoltarea de activităţi non-agricole. Totodată, vor beneficia de fonduri comunitare şi fermierii care vor realiza produse tradiţionale sau ecologice.

Ecoferme de 225 milioane euro

Prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 219/2007 au fost aprobate regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Termenul limită pentru acest an este 1 iunie. Toţi cei care produc, procesează, importă din terţe ţări, distribuie sau depozitează produse ecologice au obligaţia de a-şi înregistra activitatea pană la această dată, prin completarea fişelor de înregistrare care pot fi procurate de la Direcţiile Agricole de Dezvoltare Rurală. Producătorii care nu depun aceste fişe nu vor beneficia de subvenţii naţionale în agricultura ecologică şi nici nu vor putea accesa fonduri comunitare destinate acestui domeniu. În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care urmează a fi aprobat pană în vară de către Comisia Europeană, este prevazut un buget de aproximativ 225 milioane de euro pentru sprijinirea agriculturii ecologice în intervalul 2007-2013, respectiv 40% din fondurile alocate măsurii de agromediu, cifrate la 660 de milioane de euro. PNDR prevede plăţi compensatorii pentru fermerii din acest segment, în limita plafoanelor impuse de către UE, respectiv 600 de euro pe hectar la culturile anuale şi 900 de euro pe hectar la culturile perene.

Peste 3.000 de producători şi comercianţi de produse ecologice s-au înregistrat anul trecut la Ministerul Agriculturii, iar suprafeţele cultivate ecologic au crescut de la circa 110.000 de hectare la 170.000 de hectare.

De asemenea, prin înregistrarea producătorilor din acest sector, Ministerul Agriculturii va putea realiza o bază de date actuală, astfel încat va putea furniza informaţii celor care vor dori să achiziţioneze astfel de produse din Romania.

Bunele condiţiuni

Fermierii care solicită sprijin financiar de la stat trebuie să respecte normele privind protejarea solului, indiferent dacă cererea finanţare acoperă întreaga suprafaţă deţinută sau doar o parcelă. Culturile de floarea soarelui nu pot fi înfiinţate pe acelaşi teren mai mult de doi ani consecutiv. Miriştile şi resturile vegetale nu mai pot fi arse pe terenul arabil după bunul plac al proprietarului, fiind obligatoriu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului. Şi pentru pajiştile permanente este obligatorie păstrarea suprafeţelor înregistrate la 1 ianuarie 2007, iar suprapăşunatul este interzis.