La nici trei luni de la Revolutie si cu trei luni si ceva inainte de primele alegeri libere postcomuniste, pe 11 martie 1990, Societatea Timisoara a lansat Proclamatia de la Timisoara, cu un Punct 8 devenit celebru: -Propunem ca legea electorala sa interzica dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara… Activistii au fost acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantii morale…-. Ca la Revolutie, stafeta Timisoarei, cu Proclamatia pomenita (confundata cu lustratia), a fost preluata atunci de societatea civila din Bucuresti, care din 24 aprilie 1990 pana dupa primele alegeri libere parlamentare si prezidentiale a ocupat Piata Universitatii (transformata intr-un fenomen al redesteptarii constiintei si demnitatii, fenomen protestatar inabusit in sange la 13-15 iunie), cerand inlaturarea candidatilor compromisi de trecutul comunist. Cum era de asteptat, Legea electorala din 1990 n-a tinut cont de doleantele sutelor de mii de semnaturi puse si pe acest Punct 8 al Proclamatiei de la Timisoara, criptocomunismul/neocomunismul era in floare, fostii tovarasi activisti PCR si securisti (informatori si ofiteri de Securitate) isi schimbau parul din mers, pregatiti acum pentru capitalism. Urmarea? In numele respectarii… drepturilor omului, fostii tortionari, slujitori ai sistemului criminal comunist, au ras in nas celor care le cereau sa faca pasul inapoi, sa stea trei mandate deoparte, si au acaparat linistiti functiile-cheie in stat, din economie si politica, in primul rand, rapid, repliati brutal, legitimati de electoratul naiv romanesc la aceste prime alegeri din 20 mai 1990. Dupa 15 ani, dus chiar la Timisoara in primele zile ale lunii aprilie 2005, Ion Iliescu (cel mai vizat de acest Punct 8) declara: -In legatura cu Punctul 8 am spus din 1990 ca nu asta este calea, discriminarea unor categorii. Oamenii trebuie sa raspunda individual. Era incorecta pe fond, si CPUN-ul de atunci a respins aceasta chestiune. Or, ca sa vii acum, dupa 15 ani, cu repetarea unor asemenea chestiuni care la vremea respectiva, cand inca se mai putea discuta despre asa ceva, au fost respinse, mi se pare cu atat mai putin potrivit-… Bineinteles, Ion Iliescu contesta vehement o lege a lustratiei, azi, perpetuata dupa modelul Proclamatiei de la Timisoara si dupa proiectul de lege redactat de George Serban, dupa ce a devenit deputat PNTCD, in 1996 (George Serban e cel care a citit pe 11 martie 1990 Proclamatia din balconul Operei timisorene; din nefericire, el a murit in ianuarie 1999; mai departe, proiectul acestei legi a lustratiei a fost depus in parlament in mai 1999 de alt deputat al PNTCD, Teodor Stanca, dar a fost blocat de presedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului de atunci, Dan Martian, simtindu-se cu musca pe caciula). Ion Iliescu considera ca o noua lege a lustratiei e inadecvata. Lui Ion Iliescu i se alatura PSD si PPRM, in care se recunosc prea multi membri intrati sub incidenta acestei legi a lustratiei – oare cati dintre parlamentarii coalitiei aflate azi la guvernare o vor vota, daca nu va fi iar blocata? Fiindca deja parlamentarii din opozitie au subliniat ca o lege a lustratiei e anticonstitutionala!
Cum spun, la 16 decembrie 2004, presedintele PPCD, Gh. Ciuhandu, a cerut majoritatii parlamentare PNL – PD – UDMR – PUR sa promoveze legea lustratiei. In timp ce Societatea Timisoara a decretat 2005 -Anul Lustratiei-, cu ocazia implinirii a 15 ani de la lansarea Proclamatiei de la Timisoara. Pana azi, asteptand de la presedintele tarii, Traian Basescu, un semnal scris de sustinere a ei. Verbal, sustinerea a venit la mijlocul lunii aprilie (la o emisiune radiodifuzata) din partea lui Traian Basescu, in genul: -Eu, in orice caz, voi sustine o asemenea lege… cu toate implicatiile ei… dupa ce va fi dezbatuta in parlament-. Numai ca, surprinzator, inainte ca senatorul Adrian Cioroianu – PNL sa elaboreze o lege a lustratiei (promisa timisorenilor, convenita cu PPCD), trei lideri ex-PD ai noului Partid al Initiativei Nationale – PIN, Cosmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu, au depus la Camera Deputatilor o… varianta de lege a lustratiei, numita -legea antinomenclatura- – conform careia si Traian Basescu (alaturi de Theodor Stolojan; amandoi cu state la varful PCR si acuzati ca ar fi colaborat cu Securitatea, indeosebi cu departamentul ei de externe!) intra sub incidenta ei! Degeaba sustin liberalii (si asta e un test de moralitate!) ca nici unul dintre cei doi, Traian Basescu si Theodor Stolojan, nu este… exponential pentru nomenclatura comunista! Noua lege -antinomenclatura- a PIN interzice clar, pentru o perioada de 10 ani, ca persoanele care au facut parte din nomenclatura comunista sa candideze sau sa fie numite in functii sau demnitati publice. Cine sunt nomenclaturistii securisto-comunisti? De la fostii membri (inclusiv supleanti) ai CC al PCR, ai CPEx si ai Secretariatului PCR sau ai MAN, pana la fostii membri ai comitetelor judetene, municipale, orasenesti si comunale ai PCR sau fostii activisti ai PCR care au fost salarizati in aparatul central si local al PCR, si chiar membrii CC al UTC – UASCR!
Mai mult decat sa aiba caracterul unei reparatii morale, la ce poti sa te astepti din partea unei asemenea -tardive- legi a lustratiei? Pe cand in Romania n-a inceput Procesul Comunismului…
Liviu Ioan Stoiciu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
