Singura şansă a agricultorilor romani de a face faţă concurenţei celor din statele Uniunii Europene pare a fi asocierea. Pe langă diminuarea costurilor de producţie, fermierii care vor fi membri ai unor forme asociative vor beneficia şi de sprijin din partea statului, atat în ceea ce priveşte accesarea fondurilor comunitare, dar şi legat de reducerea nivelului de impozitare.
Legea nr. 32 din 16/01/2007 stabileşte cadrul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a cooperaţiei în agricultură. Cooperativa agricolă reprezintă o asociaţie autonomă de persoane fizice sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de părţi, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, care se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi.
Asistenţă mutuală
Cooperativa agricolă este o asociaţie autonomă cu un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercită o activitate economică, tehnică şi socială în interesul privat al membrilor săi. Activităţile care pot fi prestate de către aceste entităţi ţin de oferirea de servicii în sistem cooperativ pentru micii producători, achiziţiile şi vanzările de materiale şi de mijloace tehnice necesare producţiei agricole, cat şi procesarea şi vanzărea produselor agricole. Cooperativele agricole pot desfăşura activităţi manufacturiere şi de mică industrie în domeniu, de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale, în vederea obţinerea de bunuri agricole de origine vegetală, animală şi piscicolă, conform standardelor de piaţă. Totodată, ele pot presta servicii de finanţare, asistenţă mutuală şi asigurare agricolă.
Beneficiari
Cooperativa agricolă se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza actului constitutiv încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea părţilor sociale subscrise de fiecare, însoţit de statut. Activitatea se poate desfăşura şi prin intermediul unor sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe şi alte sedii secundare. Actul constitutiv trebuie să cuprindă denumirea, sediul şi zona în care aceasta activează, tipul şi gradul cooperativei agricole, precum şi lista cu numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, codul numeric personal, cetăţenia persoanelor fizice membri cooperatori, denumirea, numărul din registrul comerţului şi sediul persoanelor juridice membri cooperatori.
La elaborarea statutului, trebuie avute în vedere obiectul de activitate, cu enumerarea precisă şi completă a activităţilor, durata de funcţionare a cooperativei agricole, condiţiile în care se dobandeşte sau se retrage calitatea de membru cooperator al cooperativei agricole, precum şi condiţiile în care acesta poate fi exclus. Trebuie menţionate şi numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, numărul minim şi limita maximă de părţi sociale subscrise şi vărsate de fiecare membru cooperator, menţionarea aportului fiecărui membru cooperator, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării, precum şi data la care se va vărsa integral capitalul social subscris.
Cooperativa agricolă se înregistrează la oficiul registrului comerţului de pe langă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul.
Capitalul social al cooperativei agricole este de minimum 5.000.000 lei, pentru cooperativele agricole de gradul 1, şi de minimum 100.000.000 lei, pentru cooperativele agricole de gradul 2, fiind compus din părţi sociale subscrise la aderare şi vărsate potrivit actului constitutiv. Numărul părţilor sociale vărsate iniţial nu poate fi mai mic decat 1/10 din numărul părţilor sociale subscrise, iar valoarea unei părţi sociale nu poate fi mai mică de 100.000 lei. Participaţia unui membru nu poate fi mai mare de 20% din capitalul social. La data înscrierii în cooperativă, fiecare membru trebuie să verse cel puţin 30% din valoarea capitalului subscris, iar diferenţa se va vărsa în termen de 12 luni de la data înscrierii. Orice modificare a capitalului social, fie că este vorba de majorarea sau reducerea acestuia, dacă depăşeşte 10% din total, trebuie publicată în Monitorul Oficial.
În cazul cooperativelor agricole pentru administrarea şi gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc în folosinţă în cooperativa agricolă, precum şi terenurile de orice fel răman în proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa avand dreptul de a le folosi şi de a le culege fructele.
Registre speciale
Pe langă evidenţele prevăzute de lege, cooperativa agricolă trebuie să ţină un registru de inventar, unul care să prezinte date referitoare la membrii cooperatori şi la părţile sociale ale fiecăruia, şedinţelor adunării generale şi ale consiliului de administraţie, precum şi constatările făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor. Aceste acte trebuie numerotate, sigilate şi vizate anual de către un notar.
Cota minimă de rezervă
Mijloacele financiare ale cooperativei agricole sunt formate din aportul la capitalul social, profitul rezultat din activitatea desfăşurată de cooperativa agricolă, surse atrase din sistemul financiar-bancar, al creditului agricol şi taxele de înscriere plătite de membrii cooperatori, donaţii, sponsorizări, subvenţii, granturi, fonduri nerambursabile şi alte mijloace financiare. Din beneficiul cooperativei agricole se preia în fiecare an cel puţin 5% pentru constituirea cotei minime de rezervă, care va reprezenta 20% din capitalul social.
Bresle cooperativiste
Uniunile de ramură se înfiinţează prin asocierea voluntară a cel puţin cinci cooperative agricole care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu şi funcţionează ca organisme reprezentative fără scop patrimonial, nonprofit, cu personalitate juridică şi se înregistrează în registrul de asociaţii şi fundaţii. Scopul lor este de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare care să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole.
Cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului agricol pentru primii 5 ani de la constituire, beneficiind şi de reducerea impozitului pe profit cu 20% în primii 5 ani de activitate. Totodată, aceste entităţi se bucură şi de facilităţi în ceea ce priveşte accesul la subvenţii şi la fondurile publice, precum şi la fonduri externe, prevăzute în programul de susţinere a agriculturii Romaniei. Se aplică scutiri de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, maşini şi utilaje agricole, echipamente de irigat şi alte asemenea echipamente utilizate de cooperativele agricole.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
