Mass-media românești acordă în aceste zile spații ample perioadei liturgice în care ne aflăm. Floriile, Săptămâna Mare și Învierea pe care credincioșii catolici au celebrat-o ieri constituie subiecte pentru pagini întregi dedicate – mai mult sau mai puțin – spiritualului. În presa scrisă au putut fi citite deja numeroase articole, despre celebrarea Floriilor, despre obiceiurile de Florii și Paști, despre Săptămâna Mare, despre data Paștilor, și altele. Ca de fiecare dată însă, stratul spiritual este subțiat, lăsând adesea locul superstițiilor. Floriile celebrate ieri au prilejuit publicarea unor "învățături" – numite de fapt tradiții românești – conform cărora, cităm: "De vor cânta broaștele la Florii, vara va fi frumoasă. Se încinge mijlocul cu salcie sfințită, pentru ca omul să nu aibă dureri de șale în decursul anului. De Florii, se înghit mâțișori de salcie spre a fi ferit de dureri de grumaz. Tot atunci se ating și vitele cu salcie de la biserică, pentru ca peste an să fie înflorite, adică frumoase".
La câțiva ani, Paștele este sărbătorit în aceeași zi atât de catolici, cât și de ortodocși. Asta pentru că fiecare din cele două Biserici calculează data Învierii Mântuitorului Iisus după calendare diferite. De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de sincronizare a datelor, toate însă soldate cu eșecuri. Cele două biserici creștine folosesc două calendare diferite începând din anul 1582, când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocși au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt și ele diferite, apusenii bazându-se pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observând luna plină astronomică, la fel cum privesc și data reală a echinocțiului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinocțiu.
Luna plină ecleziastică, în acest context, este calculată din vreme conform unor tabele bisericești, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Ortodocșii, în schimb, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observațiilor astronomice. O primă încercare de uniformizare a datei serbării Paștelui în toată lumea creștină a avut loc în anul 325, la inițiativa Împăratului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfășurat la Niceea a adoptat practica bazată pe calculul datei Paștelui care se reducea la următoarele norme: Paștele se va serba întotdeauna în prima duminică cu lună plină de după echinocțiul de primăvară; când prima lună plină de după echinocțiul de primăvară cade duminică, Paștele va fi serbat în duminica următoare. Diferența dintre sărbătoarea Paștilor nu are deci o bază teologică serioasă, ci este mai mult un efect al diferitelor tradiții urmate de cele două ramuri ale creștinătății. Dacă anul trecut catolicii și ortodocșii au sărbătorit împreună Învierea lui Iisus, în acest an Paștele catolic va fi sărbătorit pe 23 martie, iar cel ortodox, pe 27 aprilie.
În loc de concluzii
Este de apreciat deschiderea spre catolicism a mass-mediei din țara noastră, în special de la vizita Papei în România, din 1999. Numai că există o problemă. Greco-catolicii par marginalizați, deoarece atunci când se pomenește de calendarul Bisericii Ortodoxe, în dese cazuri se spune: astăzi, în Biserica Ortodoxă se sărbătorește… Asta în condițiile în care calendarul greco-catolicilor este identic cu cel ortodox. Într-o țară care se declară mai mult decât majoritar creștină, Floriile par a sta mai mult în ramurile de salcie, iar Paștele, în iepuraș, ouă roșii și distracție cât cuprinde.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
