Cel mai important segment al invatamantului particular functioneaza in cadrul Cooperatiei Mestesugaresti

Scolile cooperatiei mestesugaresti formeaza un sistem de invatamant care, inca de la formare, in 1955 (printr-o hotarare guvernamentala), s-a dovedit stabil, viabil, adaptat la cerintele pietei muncii. Continuatoare a apreciatelor scoli de arte si meserii existente in Romania interbelica, unitatile de invatamant ale Cooperatiei Mestesugaresti au acumulat experienta in formarea de meseriasi si specialisti pentru domeniul serviciilor, acoperind aproape in intregime necesarul de personal calificat al organizatiilor cooperatiste pana in 1989 si reusind sa ofere pe piata muncii, dupa 1990, competente profesionale de certa valoare. Din 1955 si pana in momentul de fata, aceste scoli au fost absolvite de peste 400.000 de tineri.

De la 350 de cadre didactice invata 6.000 de elevi pe an

In zilele noastre, invatamantul preuniversitar al cooperatiei mestesugaresti, reprezentand cel mai insemnat segment al invatamantului preuniversitar particular din Romania, este constituit din 12 unitati scolare, purtand numele marelui reformator Spiru Haret, scoli existente in orasele Arad, Baia Mare, Braila, Breaza, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Odorhei, Ploiesti si Timisoara. Aceste institutii sunt coordonate de Fundatia Invatamantului Preuniversitar al Cooperatiei Mestesugaresti – -Spiru Haret-, persoana juridica romana de drept privat, fara scop lucrativ sau patrimonial, de interes cooperatist, neguvernamentala si apolitica. Ea functioneaza cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC). In aceste scoli se pregatesc anual circa 6.000 de elevi, prin formele de scolarizare: scoala de arte si meserii (SAM), liceu, scoala postliceala si scoala de maistri, prin grija a circa 350 cadre didactice de cultura generala si de specialitate tehnica, maistri instructori.

Calificarile profesionale astfel asigurate sunt clasate in familia ocupationala servicii si productie artizanala si sunt cuprinse in Nomenclatoarele calificarilor profesionale aprobate prin HG nr. 1555/2003. Calificarilor traditionale li se adauga cele de tehnician optometrist, tehnician mecatronist etc.

Intarzierea acreditarii are consecinte grave pe piata muncii

Prin amanarea sine die a definitivarii si aparitiei Metodologiei de evaluare a scolilor particulare in vederea acreditarii, ce ar urma sa se aprobe prin HG, in tara noastra nu a fost inca acreditata nici o unitate a invatamantului preuniversitar particular. Iar incepand cu anul 2001, ministerul de resort a stabilit ca scolile particulare neacreditate, adica toate cele existente in tara, nu au dreptul sa organizeze examene de absolvire si nici, implicit, sa elibereze acte de studii recunoscute. Or, cele 12 grupuri scolare din reteaua de invatamant a cooperatiei mestesugaresti au parcurs, inca din 1999, prima etapa in cadrul procesului de acreditare, primind autorizatia de incredere pentru meseriile si specializarile pe care le scolarizau la acea data. Ulterior, scolile au fost din nou evaluate, obtinand autorizatie de incredere pentru noi calificari profesionale, in conformitate cu noile exigente ale Comisiei Nationale de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar.

Prin urmare, scolile retelei de invatamant cooperatist s-au trezit, in ultimii trei ani, blocate in aceasta activitate de finalizare a rutei profesionale a elevilor sai.

In schimb, realitatea arata ca, de doi-trei ani, scolile de stat, ajutate de repartizarea computerizata a candidatilor (sistem de repartizare la care scolile particulare nu au acces!), introduc in planul lor de scolarizare – ce anume?, tocmai acele calificari profesionale de traditie, specifice invatamantului cooperatist (frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, bijutier, coafor stilist, cosmetician, optician montator aparatura optico-mecanica etc.) Ceea ce trebuie subliniat este ca scolile de stat in cauza nu dispun de cadre didactice calificate pentru aceste meserii si, mai ales, de echipamentele de specialitate aferente.

Care sunt consecintele acestei politici pe piata fortei de munca a tarii? Intrucat locurile oferite de scolile de stat sunt gratuite, ele sunt preferate de candidati, care, neputand folosi insa o baza materiala adecvata, nu vor dobandi o calificare la nivelul exigentelor impuse de piata actuala a serviciilor. Si atunci, aceasta piata, de referinta pentru o economie concurentiala, are si va avea de suferit.

Ce-i de facut? Ar trebui, in opinia noastra, ca MEdC, care detine monopolul formarii profesionale in Romania, sa-si reconsidere pozitia fata de invatamantul preuniversitar particular. Si adaugam, in primul rand, fata de invatamantul cooperatist. Aceasta, pentru ca scolile cooperatiste sunt singurele unitati de invatamant particular care organizeaza forma de scolarizare numita scoala de arte si meserii (fostele scoli de ucenici si profesionale), in cadrul careia adolescentii, dezvoltandu-si aptitudinile deja testate, se pot forma ca meseriasi autentici, in folosul populatiei care apeleaza, in fiecare moment, la sfera serviciilor.

In tara noastra, in invatamantul profesional ajung, de regula, adolescentii certati cu invatatura si fara alt orizont profesional. O pozitie constructiva a autoritatilor in problematica de mai sus ar fi grabirea demararii, in sfarsit, a procesului de acreditare a scolilor particulare, precum si considerarea acestora ca un partener al invatamantului de stat, cele doua tipuri de invatamant angajandu-se, fiecare cu atuurile sale, pe o piata concurentiala libera a pregatirii profesionale, din care vor avea de castigat tinerii si, in final, societatea romaneasca.