Cine ne apara de reclama inselatoare a bancilor?

De curand, trei banci (ABN AMRO, Bancpost si Alpha Bank) si o firma de leasing (BCR Leasing) si-au vazut spoturile publicitare TV interzise de la difuzare de CNA pentru ca faceau reclama inselatoare. De ce ne-au inselat bancile privirile? Pentru a ne amagi cu niste dobanzi care nu reflectau costul real al creditelor sau finantarilor. In reclamele de la televizor sau radio, bancile se laudau cu dobanzi mult mai mici decat cele practicate de alte banci concurente. Cei atrasi de oferta descopereau insa ca respectivele dobanzi erau valabile doar pentru o anumita perioada promotionala sau in primii ani de creditare, ulterior acestea majorandu-se. Pe de alta parte, stim ca si la alte banci in spatele dobanzilor mici se ascund costuri suplimentare, precum comisionul lunar sau anual, care mai adauga cel putin un procent la dobanda reala a creditului. Si iata cum am ajuns la termenul de dobanda reala sau costul real al unui credit, cost pe care fiecare dintre noi ar vrea sa-l cunoasca inca din momentul intrarii in banca, si nu abia dupa semnarea contractului, cum se intampla in multe cazuri. In acest scop a fost adoptata anul trecut, la cerintele Uniunii Europene, o lege speciala, care obliga bancile sa afiseze dobanda anuala efectiva (DAE), dar care din pacate nu se si aplica. Atunci cand intram intr-o banca pentru a ne interesa de un credit, consilierii celor mai multe banci incearca sa ne atraga cu dobanda promotionala, dobanda de marketing. Despre DAE fie ca nu ni se aminteste deloc, fie e trecuta undeva cu litere de purice la subsolul ofertei. Iar uneori, DAE nici nu include toate taxele aferente creditului. Costul real il aflam abia la plata ratei. Dar iata ca odata cu intensificarea concurentei si a reclamelor bancare, apar si primele masuri impotriva costurilor ascunse, luate nu de BNR sau Protectia Consumatorilor, ci de CNA, in virtutea legii publicitatii, care interzice publicitatea inselatoare. Dar ce inseamna publicitatea inselatoare? Conform legii, este vorba de omiterea unor informatii esentiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce in eroare persoanele carora le sunt adresate. Fapt ce a determinat CNA sa considere ca promovarea unor spoturi bancare care nu precizeaza costurile integrale ale serviciilor se considera publicitate inselatoare. Culmea este ca CNA considera ca legea DAE, o lege europeana adoptata tocmai cu scopul de a reliefa costurile ascunse ale creditelor, nu este relevanta in aceste cazuri de reclama inselatoare. Un mare semn de alarma cu privire la transparenta serviciilor bancare, dar mai ales la adresa autoritatilor care (nu) apara consumatorii de costurile ascunse ale serviciilor bancare, nu doar de reclamele inselatoare.

Florin Pascu