Colindătorii vin o dată „la un an cu sănătate”

Urătorii, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, ies pe ulițele satului și pornesc la colindat. De la miezul nopții și pånă în zori, colindătorii, cu traista după gåt și cu un băț în månă strigă la porțile oamenilor: “Bună dimineața la Moș Ajun/Ne dați ori nu ne dați”. Dacă oamenii le deschid poarta și îi invită în casă, colindătorii cåntă: “Am venit și noi o dată/ La un an cu sănătate/ Și la anul să venim/ Sănătoși să vă găsim/ Ne dați ori nu ne dați”. După ce termină de cåntat, urătorii primesc mere, covrigi, colaci, nuci. În ajunul Crăciunului, copiii și flăcăii se adună în grupuri-grupuri și “trec” pe la casele oamenilor, cåntånd “Florile dalbe”, “Lerui ler”, “Valerim”, “Ziurel de ziuă”. Urătorii cåntă colinde religioase sau lumești. Cele religioase fac referire la Iisus. În această categorie intră Colindele Domnului precum “În drum spre Vitleim”, “Nașterea Domnului”, “Vestirea Păstorilor”, “Închinarea Păstorilor”, “Numele Domnului”, “Coboråt-a de pe Cruce”, Colindele Sfinților precum “Colindul Crăciunului”. În ceea ce privește colindele lumești, acestea sunt adaptate de urători la situația celor în casa cărora cåntă. Acici se încadrează Colindele Omului precum colindul de fată mare, de flăcău, de cioban, de preot, de familie, de om bogat, de familie. 
Cel mai des întålnit colind religios în noaptea de Crăciun pe care îl cåntă copiii este “Vicleimul” sau “Irozii”. Acest colind religios “povestește” misterul Nașterii Domnului. Personajele care apar în “Vicleim” sau “Irozii” sunt Irod și ceata sa de Vicleim, un ofițer și soldați îmbrăcați în portul ostașilor romani, trei crai sau magi: Gaspar, Melchior și Baltazar, un cioban, un prunc și în unele părți o paiață. Acest colind religios a apărut la noi la sfårșitul secolului al XVIII-lea. A pătruns la noi prin intermediul sașilor din Transilvania.
Un alt colind religios, des întålnit este “Steaua”. Copiii din țările creștine, de la Crăciun și pånă la Bobotează, merg cu “Steaua”.  Colindul amintește steaua care a vestit nașterea lui Iisus și i-a călăuzit pe cei trei magi.
De la Ignat și pånă la Crăciun, sau în unele sate în zilele de Crăciun, flăcăii merg cu “Capra” sau “Brezaia”. Pe långă măștile clasice – capra, țiganul, ciobanul, butucarul, flăcăii poartă și măști de draci și moși. În casa gazdei, ei chiuie și fac mișcări caraghiose. Băiatul care întruchipează capra joacă după fluier. Unul dintre flăcai ridică de la masă femeile din casă și joacă cu ele.