Prin colind, in variantele: -colindatul-, -colinda-, se intelege vechiul obicei al copiilor si al feciorilor de a merge din casa in casa, intonand cantece religioase (colinde), sens apropiat cuvantului -pelerinaj- avand scop precis, stiut dinainte, nu o simpla umblare care se da vechilor sarbatori pagane de Anul Nou, cand era obiceiul sa se faca urari de fericire si noroc pentru anul care incepe. Sub numele de -calende- se intelege la romani si -cea dintai zi a fiecarei luni-. Obiceiul colindatului este comun tuturor popoarelor crestine.
In Franta ele se numesc -Chans de guete- sau -Noels-, in Italia – -Cantico di Natale-; in Spania – -Vilancieo de Noche buena-; in Portugalia – -Vilancico-, la aromani – -culinda-, la vechii slavi – -Koleda-; la albanezi – -Colandra-, la lituanieni – -Kalendo-, la germani – -Kalende-…
Sensul crestin al colindei este diferit de pelerinaj, scopul acesteia fiind anuntarea vestii celei bune, Nasterea Domnului, ca si vestea pe care o dadea Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria, trimis de Dumnezeu. Ca atare, colindele au un caracter misionar, de evanghelizare, ceea ce inseamna ca, precum Arhanghelul odinioara, copiii pot fi considerati a fi trimisi de Dumnezeu sa vesteasca marele eveniment.
Leru-i ler
Lerul ler este refrenul numeroaselor colinde romanesti, intalnit sub forme ca: -O, lerui, Doamne-, -Hai, lerui, ler-, -Ler, Doamne, ler-, termen cu explicatie etimologica tot in limba latina, fiind o prelucrare a latinescului -Alleluia-, dupa ebraicul -Halle lui ah Doamen-, si care se intalneste si la slavi, cat si la popoarele latine. -Alleluia- inseamna -laudati pe Domnul-, asa ca -Lerui, Doamne, leriu- se poate traduce prin -Marire tie, Doamne, marire tie-. Celelalte refrene ca: -Florile dalbe-, -Nouras cu flori-, -Linu-i lin si iaras lin-, -Ziurel de ziua-, -Dai Domnului, Doamne-, -Velerim si Veler Doamne-, -Fata dalba de imparat- etc sunt izvorate din imaginatia colindatorilor, nascute din versificatie.
Steaua
Steaua, obicei aflat la toate popoarele crestine, practicat de copii, cu desfasurare intre Craciun si Boboteaza, isi are temei biblic in scrierile evanghelistilor, care redau cateva marturii. Prin imaginatie, aceste marturii se completeaza sub forma de cantece si poezii, redand intamplarile magilor calauziti de stea, dar si date despre Nasterea lui Iisus si chiar -La nunta ce s-a intamplat-, -Trei Crai de la Rasarit- etc. Copii imbracati in haine deosebit de impodobite (variind de la o zona la alta), purtand o impresionanta stea calauzitoare, poposesc la portile gospodarilor cu -cantecele lor de stea-.
Vicleimul (Viflaemul) este inrudit cu -Cintecele de stea-, fiind dovedit documentar in spatiul romanesc doar la sfarsitul veacului al XVIII-lea, textele acestui obicei impletindu-se cu -cantecele de stea-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
