Cooperatia mestesugareasca ofera o sansa reala persoanelor cu dizabilitati

Pana in decembrie 1989, cooperatia mestesugareasca beneficia in mod legal de unele facilitati, dat fiind ca era singurul organism economic care asigura locuri de munca persoanelor cu handicap, fizic, psihic sau cu dubla invaliditate. Dupa 1990, ele au fost reduse treptat, apoi au fost retrase complet, cu toate ca in sistemul cooperatist nu s-a renuntat la organizatiile ce si-au pastrat specificul, tocmai pentru a oferi acestei categorii defavorizate sansa unei vieti in comunitate, de a le da oamenilor dreptul de a se simti utili, de a se intretine din munca lor si nu de a depinde de mila statului.

Pentru sustinerea acestui segment de populatie, in cadrul CM functioneaza Liga Nationala a Organizatiilor cu Personal Handicapat din CM (LNOPHCM), care incearca de ceva timp sa promoveze un proiect de lege in acest domeniu. Rezultatele concrete se lasa insa asteptate, in timp ce numarul organismelor si fundatiilor care -se ocupa- de problema persoanelor cu handicap se inmultesc.

Sprijin pentru socializare

Incadrarea socio-economica a persoanelor cu handicap este o tema de mare actualitate, foarte sensibila si foarte controversata peste tot in lume. Ea genereaza dezbateri aprinse cu privire la concepte, solutii, eficienta economica si sociala a aplicarii lor, precum si raspunderea morala si politica ce revin atat guvernantilor, cat si societatii civile si mass-media. Daca fostul regim politic reusea sa sustina financiar, din fondurile centralizate, o productie cat de cat asigurata pentru aceasta categorie de persoane, prin pensiile de invaliditate, preocuparea pentru socializarea si incadrarea acestora in locuri de munca era de regula transferata in sarcina cooperatiei, considerata -cenusareasa- economiei socialiste. Adaptarea la cerintele economiei de piata, care a impus restructurarea agentilor economici si crearea sectorului economic privat a facut dificila gasirea unui loc de munca pentru persoanele cu handicap, in conditiile in care si piata muncii exceda de solicitari de incadrare a persoanelor valide. Astfel, restrangerea treptata a facilitatilor acordate persoanelor fizice si juridice care angajau persoane cu handicap, prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate sau prin unitati protejate, a generat dificultati financiare in mentinerea in activitate a acestor persoane. Cooperatia mestesugareasca este sectorul economico-social privat care a contribuit din plin la socializarea persoanelor cu handicap prin educatie, pregatire scolara si profesionala, incadrarea in munca in organizatii cooperatiste special constituite sau prin locurile de munca protejate organizate in cadrul altor organizatii cooperatiste si, nu in ultimul rand, prin activitatile cultural-sportive specifice acestor persoane.

Locuri de munca pentru 1.000 de persoane cu handicap

In prezent, in cadrul sistemului cooperatist mestesugaresc activeaza 33 de organizatii cu personal cu handicap, dintre care 26 organizatii detin locuri de munca protejate. Cooperatia mestesugareasca asigura locuri de munca pentru circa 1.000 de persoane cu handicap. 24% din acestea sunt nevazatori, 10% au deficiente locomotorii, 15% prezinta un handicap psihic, 6% deficiente auditive, iar restul sufera de alte invaliditati. Totusi, aceste unitati, pe fondul decapitalizarii, intampina greutati mari in a realiza prin efort propriu restructurarea, retehnologizarea si eficientizarea activitatilor, absolut necesare pentru a fi concurenti legali pe piata libera de produse sau servicii. In plus, exista un blocaj financiar, generat de sumele foarte mari pe care le au de incasat de la debitori, in general unitati cu capital majoritar de stat, pentru produsele si serviciile realizate si prestate. Astfel, prin aceasta, ele ajuta statul, in loc sa primeasca ele ajutor de la stat.

Din punct de vedere economic, toate isi desfasoara activitatea in -zona alba, transparenta- a economiei, dar, probabil si datorita corectitudinii economico-fiscale, sunt supuse unei puternice concurente neloiale si marginalizarii.

Statul asigura doar o -protectie pasiva-

Organizatiile mentionate, din cauza abilitatilor fizice limitate ale personalului lucrator si dotarii tehnice modeste, sunt structurate pe activitati preponderent manufacturiere, realizand o productivitate scazuta comparativ cu -unitatile obisnuite- – cele cu personal considerat valid si cu un program de productie similar. Acestea se confrunta cu o lipsa acuta de comenzi, dar si cu concurenta neloiala a unor intreprinzatori care folosesc forta de munca valida si metode mai putin -ortodoxe- de obtinere a comenzilor. Totul pleaca insa de la mentalitatea celorlalte persoane juridice, dar in mod determinant de la politica statului, care prefera sa adopte o politica de -protectie pasiva-, si nu de -protectie activa- a persoanelor cu handicap si a angajatorilor acestora.

Parteneriat UCECOM- LNOPHCM

In activitatea de promovare si sustinere a intereselor economice si sociale atat ale persoanelor cu handicap, cat si ale unitatilor special organizate, un rol substantial il are parteneriatul Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM cu Liga Nationala a Organizatiilor cu Personal cu Handicap din Cooperatia Mestesugareasca – LNOPHCM. Aceasta organizatie este singura de acest tip care se ocupa de problemele specifice integrarii sociale prin incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, indiferent de tipul si gradul deficientelor si de tipul de proprietate al angajatorilor. Prin constituirea unor organizatii cooperatiste cu activitati ce pot fi executate de persoane cu handicap sau cu o capacitate de munca redusa, precum si prin organizarea unor unitati special protejate, aceasta categorie de persoane dezavantajate, cu preponderenta feminina, a gasit in cooperatia mestesugareasca posturi care le-a permis sa se integreze in societate.