Cum poate fi satisfacuta foamea de locuinte?

Romanii sunt in mare cautare de locuinte. In ciuda preturilor care par astazi exagerate in raport cu veniturile romanilor, piata imobiliara nu se va prabusi, din contra, in conditiile actuale, preturile pentru locuinte vor creste de la an la an, atat datorita tendintei generale de crestere a bunastarii, cat mai ales din pricina apetitului pentru schimbarea locuintei manifestat de locuitorii marilor orase. Exista o explicatie simpla pentru acest apetit. In Franta, de exemplu, spatiul locativ care revine unei persoane este, in medie, de 104 metri patrati, in Marea Britanie, in jur de 65 metri patrati, in Polonia, de 30 metri patrati, in timp ce un roman trebuie sa se multumeasca cu o medie de numai 15 metri patrati. Asadar, romanii vor avea nevoie de mai mult spatiu in care sa se simta confortabil, de mai multe camere si spatii mai generoase, dar si de locuinte calitativ mai bune, ceea ce va presupune investitii sporite in domeniul imobiliar. Intelegem astfel ca piata nu a ajuns aproape de echilibru. Dimpotriva, este un dezechilibru enorm intre cerere si oferta cantitativa si, mai ales, intre cerere si oferta calitativa de locuinte. Problema este ca foamea de locuinte a condus la majorarea preturilor dincolo de nivelul acceptabil pentru tinerele familii. Chiar si locuintele foarte modeste, apartamente mici in blocuri vechi, sunt foarte scumpe.

Solutia fireasca la aceasta problema este incurajarea construirii de noi locuinte si rezultatul va fi reducerea preturilor la apartamentele vechi. De exemplu, 10.000 de locuinte noi in Bucuresti pot produce o scadere semnificativa a preturilor. In plus, aceste locuinte noi pot rezolva problema locativa a catorva zeci de mii de familii. Asta pentru ca o locuinta noua cumparata pe piata creeaza un efect in cascada: alte familii se muta in locuintele eliberate. Doar astfel presiunea cererii va scadea, iar preturile se vor micsora, apropiindu-se de puterea medie de cumparare a bucurestenilor. Construirea a 10.000 de noi locuinte in Bucuresti presupune noi zone de dezvoltare a Capitalei, iar investitiile ar putea aduce in economia reala peste 500 milioane de euro, peste 7.500 noi locuri de munca si incasari la bugetul de stat de peste 200 milioane de euro. La bugetul local, pe o perioada de 20 de ani, o asemenea operatiune ar putea aduce incasari directe de peste 22 milioane de euro din impozitarea noilor constructii, la care se adauga peste 10 milioane de euro din impozitarea activitatilor lucrative generate de dezvoltarea urbanistica din zonele respective. Lansarea unui program de 10.000 de locuinte noi in Bucuresti ar transforma terenurile virane in zone urbane civilizate si ar da Capitalei o infatisare mai europeana cu cartiere rezidentiale moderne.

Pesimistul ar putea intreba: -De unde bani pentru 10.000 de locuinte?- Statul nu are bani si, de altfel, nu e bine sa se ocupe el de afaceri. Solutia optima e capitalista si implica folosirea pietei ca mecanism de reducere a preturilor si de crestere a calitatii. Antreprenorii privati trebuie sprijiniti pentru a putea dezvolta rapid noi spatii locative in Bucuresti. Aici, Consiliul General trebuie sa decida si sa elaboreze un nou Regulament de Autorizare si Impozitare a Constructiilor din zonele noi de dezvoltare. Pe baza acestui regulament, autoritatea locala ar putea pune la dispozitia dezvoltatorilor imobiliari, care au teren si prezinta montaje financiare ieftine de creditare, mecanismul prin care pot sa isi recupereze investitiile in terenuri, retele si constructii cu destinatie sociala, atat prin contributia financiara partiala a primariei, cat si a tuturor beneficiarilor/proprietarilor din zonele nou dezvoltate. Primaria ar trebui sa incurajeze dezvoltarile de mari zone, care sa descongestioneze actualele zone de locuit si sa ofere Bucurestiului o noua imagine moderna si eleganta.

Piata de capital si piata bancara sunt foarte interesate de proiecte de acest gen. Proiecte care sunt dezvoltate cu participarea consecventa si semnificativa din partea municipalitatilor. In tari ca Austria, de exemplu, exista un indicator (Imobiliar Austrian Trade Index) care arata de fapt cat de fierbinte, cat de stabila, cat de dinamica este piata imobiliara intr-o tara. Bazandu-se pe acesta, bancherii isi conving sursele de finantare sa investeasca mai departe in sustinerea sectorului dezvoltarilor imobiliare. In concluzie, si Bucurestiul poate sa fie un beneficiar al marilor surse de finantare, furnizate de catre marele capital international, daca se ofera proiecte structurate rezidentiale, metropolitane, mari proiecte comerciale care sa necesite credite sau obligatiuni pe o durata medie sau chiar lunga.