„Curiosity” și-a folosit armele laser pe Marte

Robotul Curiosity a „împușcat“ prima rocă marțiană, duminică, trăgând cu o armă-laser, în cadrul unei misiuni de analizare a mineralelor de pe planeta roșie, iar savanții de la NASA au spus că operațiunea a avut succes, informează Reuters.
Roverul-laborator și-a îndreptat arma cu laser spre o rocă de mărimea unui pumn și a tras în ea cu o viteză de 30 de impulsuri laser într-o perioadă de 10 secunde, se afirmă într-un comunicat emis de NASA de la centrul de control al misiunii, situat la Jet Propulsion Laboratory, din apropiere de Los Angeles.
Fiecare impuls eliberează peste 1 milion de wați de energie într-o miliardime de secundă, vaporizând practic acea rocă și generând astfel o flamă, ce este analizată apoi de un mic telescop montat pe robotul Curiosity.
Acel halou ionizat, ce poate fi observat și înregistrat de la o distanță de 7,5 metri, este împărțit apoi în componentele sale, în funcție de lungimile de undă, de către trei spectrometre, care oferă oamenilor de știință americani informații despre compoziția chimică a rocii respective.
Acest dispozitiv, denumit „Chemistry-and-Camera Instrument“ sau „ChemCam“, este capabil să distingă peste 6.000 de lungimi de undă diferite în spectrul ultraviolet, infraroșu și cel vizibil. ChemCam va efectua peste 14.000 de astfel de măsurători în cadrul misiunii robotului Curiosity pe Marte.
Scopul folosirii în premieră, duminică, a armei cu laser a fost acela de a efectua „o tragere de antrenament“ pentru a testa instrumentul. Savanții vor analiza însă datele primite pentru a determina compoziția chimică a rocii, pe care au denumit-o „Coronation“.
Robotul Curiosity, un vehicul pe șase roți care cântărește o tonă și are forma unui automobil compact, a coborât în interiorul unui crater uriaș aflat în apropiere de ecuatorul planetei Marte, pe 6 august, după o călătorie în spațiu de peste 570 de milioane de kilometri, care a durat opt luni. Curiosity va petrece pe Marte aproximativ doi ani și va avea misiunea de a determina dacă această planetă a prezentat în trecutul ei condiții propice pentru apariția și întreținerea vieții microbiene.
Ținta principală a roverului este Muntele Sharp, alcătuit din roci sedimentare, aflat în craterul Gale. Controlorii misiunii verifică, gradual, sofisticatele instrumente de la bordul robotului, înainte de a-l trimite pe Curiosity în voiajul său prin peisajul marțian.
Înainte ca robotul Curiosity să plece în călătoria sa de 7 kilometri până pe Muntele Sharp, o călătorie ce ar putea dura șase luni, coordonatorii misiunii intenționează să trimită robotul într-o scurtă „plimbare“, până la o zonă aflată la o distanță de aproximativ 500 de metri de locul unde a coborât pe Marte.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind totodată cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.
John Grotzinger, expert în cadrul misiunii Institutului de Tehnologie din California (Caltech), la Pasadena, a salutat într-o conferință de presă, faptul că oamenii de știință dispun din nou, prin intermediul Curiosity, de o stație meteo pe Marte. „Este un moment extrem de important pentru știință, deoarece ultima stație meteo de lungă durată pe Marte datează din urmă cu 30 de ani“, când Viking 1 a încetat să mai comunice cu Terra, a adăugat el. „Marginea craterului (Gale) seamănă puțin cu deșertul Mojave (din California) și, acum, ceea ce vedeți seamănă cu regiunea Four Corners (intersecția statelor Colorado, Arizona, Utah și New Mexico) sau cu Sedona, în Arizona, unde aveți aceste coline și aceste platouri“, a precizat expertul citat. Oamenii de știință consideră că regiunea craterului Gale a avut apă în trecut și că formațiunile geologice vechi ale muntelui Sharp ar putea conserva urme de viață anterioare.
Robotul „Curiosity“ a aterizat pe planeta Marte după opt luni de călătorie în spațiu. Misiunea robotului este să culeagă dovezi ale existenței – în prezent sau în trecut – vieții pe această planetă.

Irina Popescu