Pe la sfarsitul lunii aprilie anul acesta, primul-ministru, Adrian Nastase, a spus, cu referire la poporul pe care il guverneaza, ca toata lumea vorbeste cu entuziasm despre saracie, care a devenit un sport national. Liderul PSD avea dreptatea sa. La fel ca monsieur Jourdain al lui Moliere, care scria proza fara sa-si dea seama, romanul de rand practica la scara nationala acest sport funest al saraciei.
Romanii sunt angajati, astfel, intr-o competitie din categoria sporturilor extreme, unde pericolul pierderii vietii intra in zona riscurilor garantate si romanii chiar mor din cauza saraciei, asta numai daca nu sunt blestemati la o batranete cumplita, in mizerie si alte umilitoare neputinte.
Tema acestui editorial – -De ce au ajuns romanii atat de saraci?- – a fost cumva sugerata de gandul care a strafulgerat-o zilele acestea pe Daniela Bartos, ministrul sanatatii, care, intrigata de ritmul accelerat in care se moare in Romania, a ordonat declansarea unei anchete de urgenta. Ne vom putea astepta ca, in curand, Guvernul sa emita chiar o ordonanta, una din specialitatile casei la PSD, unde sa fie precizate conditiile in care romanii vor avea dreptul sa moara in mod legal.
Romanii sunt saraci pentru ca nu au fost bogati niciodata. Mitul opulentei interbelice, cu Romania devenita misteriosul granar al Europei, ilustra in adevar aceeasi generalizare a unei saracii lucii. Romania avea atunci un excedent de grau la export pentru ca, raportat la nivel national, putini erau aceia care isi puteau permite luxul folosirii fainii din grau. Optau, din cauza saraciei, pentru mamaliga, incomparabil mai ieftina. Perioada comunista a accentuat aceasta stare de saracie cu adaugirea obligatorie ca in regimul comunist infometarea populatiei a devenit o strategie politica, prin care aparatul de partid viza transformarea colectivitatii intr-o masa usor de manevrat, machiavelic animalizata prin foame si prin alte privatiuni.
In fine, dupa caderea comunismului, tranzitia se prefigura ca o punte de trecere intre comunism si capitalism, un pasaj jalonat de dificultati situabile intre limitele suportabilitatii. In Romania nu s-a intamplat insa asa, tranzitia aparand, la mai bine de un deceniu de la prabusirea comunismului, un drum pavat aproape numai cu capcane si rautati. Populatia saraceste, oameni care au muncit cinstit o viata intreaga traiesc de pe o zi pe alta, iar spectacolul lucrurilor la care are acces doar o patura subtire este cu atat mai traumatizant cu cat acum, spre deosebire de comunism, exista oferte si ai avea de unde alege.
In mod sigur, romanii ar fi mai putin saraci daca, in special, actuala guvernare nu ar manifesta un dispret absolut fata de banul public, adica acel ban care, virtualmente, ar putea intra in buzunarul cetateanului pentru ca de drept ii apartine. Banii acestia, care ar putea face putin mai usoara viata in tranzitie, trec insa prin multe maini si se opresc in cate un buzunar, numai ca nu in acela al omului de rand.
Datand de prin *98-*99, una din poantele legendare ale fostului premier Radu Vasile era aceea ca in Romania n-ar mai prea fi ramas mult de furat. Eroare! Este din ce in ce mai mult de furat, pentru ca, mai ales dupa 2000, au intrat in functiune profesionisti in materie de deturnare a banului public. Catre varfurile rarefiate ale Puterii, diferenta dintre banul public si interesul privat sau de grup este minima. Iau doar un exemplu ilustrativ pentru acest tip de mentalitate: domnul Pascu, ministrul apararii, si familia acestuia au fost plimbati prin Delta Dunarii, in vacanta fiind, cu un vas de razboi dotat cu lansatoare de rachete; sau: catre mijlocul lui iunie, o intreaga delegatie a PSD a zburat pana la Oradea cu un avion al armatei. Iata cum comenteaza aceasta ultima intamplare ministrul apararii, Pascu, citat in presa centrala: -A fost o solicitare din partea partidului pentru a face acest zbor pe banii partidului- si, continua domnul Pascu, -sunt venituri extrabugetare la MApN, din banii partidului-.
In absenta unei legi a conflictului de interese, probabil cea de-a doua lege ca importanta dupa Constitutie in orice stat democratic, oamenii PSD sunt plasati in pozitii de unde pot directiona banul public dupa bunul plac. Deputatul Filip Georgescu este si seful Romsilva, un alt deputat, Teculescu, este si presedintele CEC, senatorul Badulescu, membru in Comisia economica, este si presedintele Oficiului pentru Privatizarea Participatiilor Statului in Industrie etc.
A castigat enorm in popularitate un nou tip de inginerie financiara. Persoane bine pozitionate in structurile Puterii dirijeaza fonduri substantiale catre diferite firme private, inclusiv prin castigarea in conditii obscure a unor licitatii. Dupa ce banul public s-a volatilizat in urma acestui transfer, respectiva persoana se transfera la randul ei in fruntea firmei private ce fusese favorizata. Multi dintre greii PSD s-au imbogatit acordandu-li-se o independenta suspecta in manipularea banilor statului. Parlamentarii PSD Iosif Armas si Doru Ioan Taracila, de pilda, actionari la grupul de firme Argirom International, au pus pe roate – scrie presa romaneasca – o afacere de zeci de milioane de dolari, incredintandu-li-se sarcina de a recupera diferite creante catre statul roman ale unor tari din lumea a treia. Este foarte curios cum de nu s-a ocupat insusi statul de recuperarea propriilor creante. Sa mai amintim de puzderia de reprezentanti sau fideli ai PSD care au castigat banul public pus la bataie de Guvern prin actiunea -Cornul cu lapte-. Ar putea urma mii, zeci de mii de exemple, de la lovituri date de rechini la gainarii ale plevuscai.
Saracia a devenit – ca sa revenim la aprecierea domnului Nastase – un sport national si pentru ca furtul din avutia publica a devenit un joc politic cu aceiasi castigatori, un fel de poker politic, a carui miza este bunastarea natiunii si la care participa, pentru a lua poturile cele mari, doar cei care consimt la o conventie a trisului – am mai afirmat si cu alte prilejuri.
Aceste tepe, cu trasnitor iz politic, nu duc prea departe si, daca in *96, cea care a ravasit scena politica a fost schimbarea, nu este exclus ca principalul actor al urmatoarelor alegeri sa fie altul mult mai de temut, saracia.
Radu Calin Cristea
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
