Drepturile si obligatiile functionarilor publici, stabilite printr-un acord ferm cu guvernul

La jumatatea lunii august, reprezentantii Uniunii Sindicatelor Functionarilor Publici din Romania (USFPR) au incheiat cu reprezentantii guvernului un acord-cadru, act ce va reglementa relatiile de munca ale functionarilor cu reprezentantii administratiei. Acordul a fost semnat pentru o perioada de doi ani, cu mentiunea ca, in cazul in care nici una dintre parti nu-l va denunta, cu 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se va prelungi, de drept, pentru fiecare an in care nu s-a solicitat in mod expres renegocierea.

Cele doua parti semnatare ale acordului – guvernul si USFPR – au convenit ca, pe perioada negocierilor, sa nu se efectueze eliberari din functia publica din motive neimputabile functionarilor publici si sa nu se declanseze greve. Acordul va face parte integranta din legislatia ce reglementeaza raporturile dintre functionarul public, autoritati si institutii publice.

S-a convenit, de asemenea, ca pentru buna desfasurare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publica, precum si sindicatele, in mod obligatoriu, sa se informeze si sa se consulte reciproc, in conditiile legii si ale prezentului acord.

Drepturile stabilite sunt minimale

Acordul a fost incheiat in baza prevederilor Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, a Codului muncii si a Legii 130/1996 privind contractul colectiv de munca si a Legii 54/2003, Legea sindicatelor. Drepturile functionarilor publici prevazute in acest acord-cadru sunt minimale si nu pot sa reprezinte cauza reducerii sau eliminarii altor drepturi colective sau individuale care au fost recunoscute anterior. Clauzele acordului produc efecte asupra tuturor functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din cadrul administratiei publice centrale si locale.

Termenii au fost clar definiti

Acordul defineste si o serie de termeni precum ar fi -discriminare directa- – acele acte si fapte de excludere, restrictie sau preferinta, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea sau interzicerea unor drepturi sau marginalizarea functionarilor publici sau -discriminare indirecta- – acte sau fapte intemeiate aparent pe anumite prevederi legale, dar care sunt exercitate abuziv si care produc efectele unei discriminari directe (detasarea, mutarea, delegarea abuziva, repartizarea de sarcini de serviciu neconforme cu pregatirea sau fisa postului etc.). Redam succint cele mai importante prevederi ale acordului-cadru.

Timpul normal de munca – opt ore pe zi

Timpul de munca reprezinta timpul pe care functionarul public il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu. Pentru personalul cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu doua zile repaus. Prin negocieri, cu organizatiile sindicale reprezentative la nivelul autoritatilor sau institutiilor publice, pentru a pune de acord programul cu cerintele administratiei, se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie comunicat functionarilor vizati cu doua saptamani inainte.

In cadrul autoritatilor sau institutiilor publice unde activitatea este influentata de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele reprezentative, cu conditia ca media saptamanii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.

Orele de incepere si terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern. Fixarea programului flexibil de lucru si modul in care se aplica acestea se vor realiza prin negocieri cu sindicatele. Functionarii publici, prin intermediul sindicatului, pot solicita in mod justificat decalarea programului de lucru. Administratia va analiza cererea si o va aproba in urma negocierilor cu partea sindicala.

Conditii pentru ingrijirea copilului

Functionarii publici care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca. La cererea lor, se poate acorda program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.

Femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani pot lucra 1/2 norma, daca nu beneficiaza de crese sau camine, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga.

La cererea intemeiata a functionarilor publici, femei gravide, administratia va permite efectuarea de controale medicale in timpul programului de lucru, conform recomandarilor medicului care urmareste evolutia sarcinii fara a le fi afectate drepturile salariale.

Orele suplimentare se compenseaza sau se platesc conform legii

Orele prestate la solicitarea scrisa a sefului ierarhic superior, peste programul de lucru stabilit in cadrul autoritatii sau institutiei, sunt ore suplimentare. Orele suplimentare se presteaza numai cu acordul functionarilor publici si vor fi trecute obligatoriu intr-un registru de evidenta a orelor suplimentare, la care au acces si reprezentantii organizatiei sindicale. Orele suplimentare care depasesc 120 ore/an pentru fiecare functionar public necesita acordul organizatiei sindicale reprezentative din autoritate sau institutie.

Orele suplimentare se compenseaza sau se platesc conform legii.

Munca prestata in intervalul dintre orele 22.00 si 6.00, cu posibilitatea decalarii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite, este considerata munca de noapte.