Expert american: Reconcilierea România-Rusia pe model polonez ar ajuta compromisul Chișinău-Tiraspol

O reconciliere între România și Rusia asemănătoare cu cea ruso-poloneză din ultimii ani ar putea crea un mediu mai favorabil și pentru rezolvarea divergențelor dintre Republica Moldova și Transnistria, consideră Matthew Rojansky, director adjunct la programul Rusia și Eurasia al Fundației Carnegie.
„Dacă România și Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova și Transnistria și atingerea unui compromis durabil“, a afirmat Matthew Rojansky, prezent joi la București la o conferință cu jurnaliști români găzduită de Ambasada SUA.
De asemenea, el a arătat că la nivel statal Rusia a susținut consecvent integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă în Transnistria există și interesele oligarhilor ruși apropiați de regimul președintelui Vladimir Putin, aceștia fiind interesați să își păstreze o zonă necontrolată în care să își plaseze și să își ruleze nestingherit banii.
Întrebat de unde ar putea porni această reconciliere româno-rusă având în vedere numeroasele divergențe între interesele României și cele ale Rusiei în regiune, dar și faptul că relația economică se bazează aproape exclusiv pe importurile de gaze rusești, Rojansky a spus că ar fi importante unele gesturi de deschidere cu privire la rănile istorice, cum ar fi aflarea adevărului prin accesul liber la cercetarea arhivelor.
Rojansky a spus că și efectuarea unor vizite la nivel înalt sau ținerea de către liderii politici a unor discursuri semnificative care să marcheze schimbarea de paradigmă, proiectele de colaborare între organizațiile societății civile din cele două țări, apropierea la nivelul celor două biserici ortodoxe ar putea ajuta în acest sens.
Expertul american a amintit de discursul vicepreședintelui Joe Biden din 2009 de la Munchen, când a vorbit de „resetarea“ relației SUA-Rusia.
„Rusia stârnește în continuare multă suspiciune și teamă în rândul românilor, dar nu cred că percepția românilor în rândul clasei de mijloc din Rusia este atât de negativă. Iar societatea civilă este esențială atunci când relațiile politice sunt reci“, a spus Matthew Rojansky, care a adăugat că o reconciliere între două țări aflate pe poziții de forță în relația bilaterală ar fi mai ușor de realizat.
El consideră și că tensiunea din prezent cu Moscova în privința amplasării în România a elementelor scutului antirachetă va scădea în anii următori, deși se apropie termenul în care scutul va deveni în totalitate operațional. „Aceeași tensiune a fost acum 10 ani în momentul lărgii NATO cu țările din Europa Centrală și de Est, iar acum acesta este un subiect depășit, rușii s-au resemnat în privința asta“, a amintit expertul american.
Totodată, acesta a apreciat că proiectele energetice din zona Mării Negre și Caucazului ar trebui gândite pe alte baze decât excluderea și izolarea Rusiei. „Nu ajută la nivel politic ca fiecare să vină cu propriul său proiect, dar nici din punctul de vedere al viabilității economice a acestor proiecte. Viabilitatea economică ar trebui să fie principalul criteriu în realizarea acestor conducte de transport de gaze și țiței din zonă“, a afirmat Rojansky.
El este și responsabilul programului pentru Ucraina, Belarus și Moldova al Fundației Carnegie, fiind în același timp profesor la Universitatea Americană din Washington. Matthew Rojansky este și un analist recunoscut și în privința tematicii de securitate și nucleare dintre SUA și Rusia.

Mihaela Dobrescu