
„O haide mamă! Nu e de parcă stă cineva să se uite la tot ce pun eu pe Facebook.“… “Nu vă faceți griji, sunt responsabil, contul meu e setat pe privat și nu îl poate vedea nimeni înafară de prietenii mei.“ Probabil că ați mai auzit aceste cuvinte, nu spuse de copiii dumneavoastră, dar poate zise chiar și de dumneavoastră sau de prieteni care doresc să lupte împotriva oricărui comentariu negativ cu privare la utilizarea excesivă de Facebook. Aserțiune adevărată sau bazată pe o serie de informații înșelătoare sau chiar, de fapt, o totală minciună? Fiind creată în scopul de a fi o rețea socială, cu obiectivul de a atrage cåt mai mulți utilizatori care ar fi pregătiți să-și publice propriile poze, filmulețe, păreri, locația actuală, starea relației proprie, adresa sau alte detalii private, Facebook-ul pare să ofere nu numai abilitatea de a comunica cu prieteni și de a-ți face noi amici. Oferă și unor terțe persoane, eventual cu intenții dubioase, capacitatea de a inspecta și cerceta paginile noastre de Facebook.
În primul rånd e nevoie să detaliem faptele cu privire la Facebook. Fondat de Mark Zuckerberg și lansat în februarie 2004, mai întåi creat pentru folosirea de către studenții din cadrul universității Harvard, rețeaua magică a ajuns să se extindă, acceptånd pe toți cei ce se declară că au peste 13 ani. Începånd din ianuarie 2011, Facebook înregistrează 600 milioane de membri, aproximativ 3.16 milioane din aceștia provenind din Romånia, adică 15% din populația acestei țări este înscrisă pe Facebook, ceea ce înseamnă că 15% din populație și-a publicat cel puțin un detaliu cu privire la propria-i identitate.
Și dacă ne uităm la folosirea Facebook-ului pe plan mondial, putem observa cum nu numai în Statele Unite ale Americii se înregistrează faptul că 40% din populație utilizează Facebook-ul, iar pe locul doi în numărul de utilizatori se află Marea Britanie și Irlanda de Nord, urmate de națiuni europene precum Franța, Italia, Spania și Germania. Nu pare absurdă ideea că, în curând, Romånia va ajunge să concureze cu aceste nații din punct de vedere al fracțiunii din populație aflate pe Facebook în viitorul apropiat.
Dacă ne uităm la rezultatele unui sondaj recent IRES, putem observa că 70% dintre respondenți recunosc că folosesc Internetul pentru a socializa online și deci foarte mulți sunt atrași de serviciile oferite de Facebook, mai ales cånd din ce în ce mai mulți din cei din jurul lor se înscriu în avalanșă. Pånă acum sunt deja peste 3 milioane de romåni pe Facebook.
Aceste statistici acționează doar ca o ilustrare a folosirii rețelei atrăgåndu-ne atenția asupra a ceea ce se poate întåmpla ca urmare a sporirii numărului de utilizatori Facebook. Mai întåi să ne mutăm atenția la persoanele fizice care ar putea folosi informațiile de pe Facebook cu o intenție potențial dubioasă. Faptul că majoritatea oamenilor, și mai ales a tinerilor, se află pe o singură rețea online permite creșterea unei practici cu potențial de vătămare, numită „cyberbullying“ sau hărțuire prin intermediul Internetului.
Un exemplu dramatic a avut loc recent, cånd Phoebe Prince, în vårstă de 15 ani, a ales să își ia viața, în ianuarie 2010, după ce cåțiva colegi de-ai ei au decis să creeze un grup pe Facebook dedicat intimidării ei prin comentarii jignitoare îndreptate către profilul ei personal. Acesta nu este singurul caz ce scoate în evidență efectele psihologice ale folosirii Facebook-ului, demonstråndu-se cum mai poate fi folosită vătămător această rețea aparent inofensivă.
Rețeaua controlului total
Mai există și cazuri numeroase în care anumite persoane se dau drept alte persoane cu profil real pe Facebook, scriind minciuni și cauzånd daune, prefăcåndu-se drept altcineva. Aceste forme de abuz nu sunt limitate numai la cei din cadrul unui grup social precum o școală, dar au fost înregistrate și întåmplări legate de hărțuirea unui fost iubit sau unei foste iubite, evidențiindu-se din ce în ce mai des conceptul de „cyberstalking“ prin care terțe persoane urmăresc și hărțuiesc profilurile altora aflați online.
Pe de altă parte, mai există și un alt fenomen care poate fi prilejuit de Facebook, cel de jefuire a bunurilor personale. Un referat produs de Legal and General Act, în 2009 arată că aproximativ 38% din cei ce folosesc rețele sociale aleg să publice informații referitor la plecările în vacanță și cum majoritatea din aceștia se află pe Facebook, un hoț potențial nu trebuie să caute mult pånă găsește prada perfectă a unui jaf, respectiv postarea cuiva ce-și anunță de exemplu plecarea sa în străinătate, alegåndu-se astfel cu casa pustie.
O altă încălcare a legii des asociată cu rețelele sociale precum Facebook e pedofilia. Dacă avem în vedere faptul că un sondaj făcut de ConsumersReports.org în mai 2011, arată că sunt aproximativ 7.5 milioane de minori sub vårsta de 13 ani înregistrați numai pe Facebook, avem motive serioase de grijă.
Pedofilii folosesc Facebook-ul pentru identificarea și abuzarea copiilor accesånd informații care trebuiau să fie private și folosindu-se de abilitatea de a impersona, de a se da drept o altă persoană care să pară cunoscută sau de încredere.
Celebrul Julian Assange, redactor-șef al WikiLeaks, o organizație dedicată publicării documentelor și a informațiilor guvernamentale secrete, a declarat în 2 mai 2011 într-un interviu că el consideră că Facebook-ul, în special, este o rețea creată anume pentru ca Sistemul informativ american să poată accesa și strånge cantități enorme de informații despre întreaga populație a lumii de pe serverele Facebook, care sunt localizate în SUA. Se servesc de legislația „USA PATRIOT Act“ din 2001, ce reduce restricțiile asupra agențiilor guvernamentale cu privire la culegerea de date, domestice sau străine, în scopul de a combate terorismul.
Și cum discuții pe această temă au avut loc și în Europa, nu este imposibil să aflăm în curånd că și guvernele europene pot vedea și colecta cu ușurință toate opiniile și ideile „poporului“ ce devine mult mai ușor de controlat astfel. Această monitorizare deja are loc în lumea Internetului, sub forma utilizării unor „tracking cookies“ și mai există și multe alte modalități pentru a se identifica tendințele căutărilor online a unei persoane. Toate acestea pot duce la un viitor în care mase uriașe de cetățeni pot fi monitorizați în totalitate mai ales că lumea devine din ce în ce mai dependentă de tehnologie prin webcam, televizor, sisteme de alarmă sau orice alt dispozitiv electronic.
Și, dacă sunteți familiar cu cartea lui George Orwell „1984“, această intervenție în viața oamenilor, înfăptuită de Sistem, ar putea duce la o lume în care singura opțiune de a-ți trăi viața, nu numai online dar și în lumea reală, va fi una oferită doar de către guverne și în care gåndirea umană poate fi alterată prin monitorizare constantă.
Facebook poate fi doar prima parte… beware!
Alexandru Vlad
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















