Fermele mici şi de semi-subzistenţă ocupau, la finele anului 2005, 98,51% din suprafaţa agricolă retrocedată după 1990, în timp ce exploataţiile comerciale nu reprezentau decat 1,49%. Dacă acestea au reuşit să se adapteze cat de cat cerinţelor pieţei, majoritatea ţăranilor nu au avut nici resursele financiare, nici instruirea necesară pentru a-şi cumpăra utilaje sau a dezvolta sisteme de exploatare profesioniste. Iată de ce una dintre problemele Romaniei europene o constituie fermele de subzistenţă, pentru rezolvarea cărora se vor aloca bani din fondurile europene.
Sprijinul comunitar acordat pentru măsura 121, inclusă în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, elaborat de către Ministerul Agriculturii şi trimis către aprobare Comisiei Europene, are ca obiective modernizarea şi restructurarea exploataţiilor agricole în vederea creşterii competitivităţii lor, prin mai buna utilizare a factorilor de producţie, şi introducerea de noi tehnologii şi inovaţii favorizand calitatea şi producţia biologică şi diversificarea ei. La acordarea finanţărilor vor fi avute în vedere şi proiectele care vizează obţinerea si utilizarea de energie regenerabilă. Dar solicitanţii nu vor primi banii decat dacă respectă normele comunitare privind practica economică şi protejarea mediului.
Mai multe sortimente, caştig mai mare
Scopul acestor proiecte îl reprezintă modernizarea exploataţiilor agricole şi încurajarea restructurării fermelor de semi-subzistenţă prin orientarea investiţiilor spre creşterea venitului exploataţiilor, îmbunătăţirea competitivităţii, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei, precum şi diversificarea sortimentelor obţinute în fermă la cerinţele pieţei, respectarea standardelor comunitare aplicabile investiţiei. Proiectele privind procesarea şi comercializarea directă a produselor agricole tradiţionale pot obţine finanţări.
Perioadă de graţie
Investiţiile realizate în vederea respectării standardelor comunitare nu vor fi acoperite cu bani europeni decat dacă implementarea proiectului are în vedere armonizarea cu normele adoptate de Romania după aderare. În acest caz, fermierii beneficiază de o perioadă de graţie de maximum 36 de luni de la data la care standardele devin obligatorii. Tinerii care se instalează în mediul rural şi primesc sprijin prin măsura 112, -Instalarea tinerilor fermieri-, vor primi bani pentru armonizarea cu normele comunitare doar dacă toate cheltuielile aferente acestui proces sunt incluse în planurile de afaceri aprobate pentru măsura 112.
Solicitant cu studii
Beneficiarii acestor finanţări pot fi producători agricoli, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale autorizate şi persoane juridice, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare, de pe întreg teritoriul ţării.
Însă, beneficiarul sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedeasca o pregătire profesională, în raport cu proiectul, pentru care trebuie să asigure co-finanţarea. Proiectul va fi în acord cu potenţialul agricol al zonei.
Vor fi acoperite din aceste fonduri construirea, modernizarea şi achiziţionarea de clădiri şi alte proprietăţi imobiliare utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzandu-le şi pe cele utilizate pentru protecţia mediului, precum şi modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţile şi racorduri necesare proiectului. Achiziţionarea de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, mijloace de transport specializate necesare proiectului, sunt cheltuieli eligibile. Costul terenurilor pentru construcţii cu scop administrativ şi de producţie se vor acoperi în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Echipamentele şi utilajele trebuie să fie noi.
Se vor da bani din fonduri comunitare pentru cumpărarea animalor cu valoare genetică ridicată, numai pentru refacerea fermelor distruse de calamităţi naturale. În sectorul viticol, se acodă finanţări pentru înfiintarea plantaţiilor viticole pe suprafeţe cu drept de plantare, respectiv numai pe suprafaţa de rezervă şi cea cu drept individual de replantare, pentru înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie şi pomi fructiferi. Contribuţia în natură a solicitantului de fonduri pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi de viţă-de-vie trebuie să fie de 20% din valoarea eligibilă a proiectului.
În condiţiile finanţării de investiţii complexe, durata de realizare a unui proiect nu poate depăşi trei ani.
Construcţia sau modernizarea locuinţei, TVA nedeductibil, de întreţinere şi chirie, comisioanele bancare, costurile garanţiilor nu reprezintă cheltuieli eligibile.
Niveluri limită
Sprijinul public nerambursabil include 80% contribuţie comunitară şi 20% contribuţie naţională, iar valoarea sprijinului public acordat este de 50% -100 % din valoarea eligibilă a proiectului. Producătorii agricoli vor primi 50% din valoarea eligibilă, tinerii 55%, producătorii agricoli din zonele de munte şi zonele cu handicapuri naturale, altele decat zonele montane 60%, în timp ce proiectele destinate tinerilor producători din zonele de munte sau cu handicapuri naturale vor beneficia de o finanţare de 65% din costurile investiţionale aprobate. Pentru tinerii producători agricoli din zonele de munte şi zonele cu handicapuri naturale, altele decat zonele montane. Pentru implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi prezenţi în sursele de apă din agricultură şi a Directivelor Consiliului 79/409/ CEE/92/43/ CEE privind Natura 200 vor fi acoperite 75% din valoarea eligibilă a investiţiei, în timp ce refacerea potenţialului productiv afectat de calamităţi naturale va beneficia de finanţare integrală.
Plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este de un milion euro/proiect. Pragul urcă pană la 1,5 milioane de euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru obţinerea de energie regenerabilă.
De la 1 ianuarie 2005, ca urmare a acordului de la Luxemburg din iunie 2003, a început implementarea în spaţiul UE a noii Politici Agricole Comunitare. Această reformă a politicii agricole se aplică şi în Romania de la 1 ianuarie. Unul dintre conceptele de bază ale acestei politici îl reprezintă conformarea activităţilor la o serie de standarde privind protecţia mediului, siguranţa furajelor şi a alimentelor, protecţia şi sănătatea animalelor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
