Calitatea vieţii cetăţenilor proprii reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană. Pentru a oferi premizele unei dezvoltări durabile, UE a alocat în intervalul 2007-2013 sume considerabile pentru cercetare, diversele programe fiind reunite sub cupola celui de al şaptelea Program Cadru de Cercetare şi Dezvoltare, PC7.
Aşa cum notam în ediţia de marţi, 3 iulie a.c., PC7 beneficiază de fonduri de peste 50 miliarde euro, care vor acoperi proiecte de cercetare la nivel european în următorii şapte ani. Repartiţia fondurilor reiese şi din figura de mai jos.
Programul -Idei-, implementat prin Consiliul European de Cercetare (CEC), va sprijini nivelul de competitivitate al Europei, prin atragerea şi păstrarea celor mai talentaţi oameni de ştiinţă, sprijinirea cercetărilor cu asumare de risc şi cu impact puternic şi promovarea cercetării. Bugetul programului este de 7,4 miliarde de euro pentru intervalul 2007-2013.
Vor fi acordate burse CEC pentru Cercetători Independenţi începători sau cu experienţă, indiferent de naţionalitate. Obiectivul este de a oferi sprijin carierelor independente ale cercetătorilor remarcabili, care îşi formează prima echipă sau program de cercetare. Bursele vor funcţiona în sens ascendent, fără priorităţi predeterminate, în toate domeniile de cercetare. CEC va avea o poziţie unică ca organizaţie finanţatoare pan-europeană, desemnată să sprijine cele mai bune ştiinţe şi burse în toate domeniile de cercetare prin concurs deschis şi direct.
Exodul de creiere
UE se confruntă cu o criză a forţei de muncă specializată, de aceea pentru instruirea şi dezvoltarea carierelor cercetătorilor au fost bugetate 4,7 miliarde de euro, prin Programul Oameni. Vor fi finanţate o serie de acţiuni care vor susţine instruirea continuă, cercetarea şi mobilitatea oamenilor de ştiinţă cu calificare înaltă în interiorul Europei şi în restul lumii, prin promovarea centrelor de excelenţă în UE şi contribuţia lor în noi arii de cercetare şi tehnologie. Prin reţelele Marie Curie, cercetătorii vor beneficia de instruire iniţială şi complementară. Totodată, dezvolatrea carierei va fi sprijinită, prin burse individuale şi programe de cofinanţare la nivel internaţional, naţional şi regional. Prin acest program se va încerca contracararea -fluxului de creiere- şi întărirea colaborării la nivel mondial.
Căi de acces
Infrastructurile de cercetare joacă un rol din ce în ce mai important în cunoaştere, tehnologie şi în exploatarea acestora. Este necesară crearea unei game largi de expertiză şi crearea unor căi de acces la scară europeană pentru o comunitate largă de oameni de ştiinţă şi industrii. Pentru dezvoltarea acestei ramuri au fost alocate 1,8 miliarde de euro. Sumele vor fi destinate unor infrastructuri de cercetare precum surse de radiaţie, baze de date în geomică şi în ştiinţe sociale, observatoare pentru ştiinţele mediului, sisteme de imaging, camere curate pentru crearea de materiale noi sau nanoelectronice, infrastructuri electronice de informatică şi comunicare, şi telescoape. Aceste dotări, resurse sau servicii, au puterea de a reuni oameni şi investiţii şi de a contribui la dezvoltarea economică naţională, regională şi europeană. De aceea, ele sunt importante pentru cercetare, educaţie şi inovaţie.
Zone de convergenţă
Europa are nevoie să îşi exploateze potenţialul de cercetare, în special în zonele mai puţin avansate, situate la distanţa de centrul european de cercetare şi dezvoltare industrială. O strategie de includere ar putea aduce beneficii materialului social precum şi comunităţii de cercetare şi industriei, atat la nivel local cat şi la nivelul Zonei Europene de Cercetare, fondurile alocate în acest scop fiind de 370 milioane de euro. Sprijinul va fi acordat sub formă de investiţii, personal, reţele sau consiliere, atat în sectorul public, cat şi în cel privat.
Vor fi sprijinite schimburi de personal de cercetare la nivel transnaţional, între organizaţiile selectate în zonele de convergenţă, şi una sau mai multe organizaţii partenere, iar centrele selectate de excelenţă existente sau în formare vor fi susţinute pentru recrutarea de noi cercetători experimentaţi din alte ţări europene. Se vor acorda finanţări pentru achiziţionarea de echipamente specifice, organizarea de conferinţe şi seminarii, pentru a facilita transferul de cunoştinţe, şi pentru misiuni de audit realizate de experţi internaţionali pentru centrele din zonele de convergenţă.
Vulgarizarea ştiinţei
Estomparea diferenţelor dintre cei profesionişti din domeniul ştiinţific şi cei care nu au studii de specialitate se va realiza prin intermediul programului -Ştiinţa în Societate-, pentru care au fost alocate fonduri în sumă de 280 milioane de euro. În cadrul aceluiaşi program va fi promovată ideea de cultură ştiinţifică la nivelul publicului larg, ţinta fiind tinerii, încercandu-se astfel atragerea lor către mediul academic. Un rol important îl vor avea în vulgarizarea informaţiei ştiinţifice reprezentanţii mass media.
Deşi beneficiază de pe urma cuceririlor ştiinţifice, cea mai mare parte a populaţiei nu este conştientă de aceste lucruri. De aceea multe teme controversate, cum este clonarea, trezeşte dispute, iar oamenii se declară pro sau împotriva unei doctrine fără să cunoască detalii legate de aceasta. Se doreşte creşterea importanţei rolului universităţilor în cercaetare, în contextul globalizării, echilibrarea raporturilore referitoare la participarea femeilor şi bărbaţilor în aceste activităţi, inclusiv integrarea dimensiunii abordării în funcţie de sex în toate zonele de cercetare.
Cercetare regională
Bugetul destinat cercetării în regiunile europene se cifrează la 126 milioane de euro. Regiunile sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca actori importanţi în cercetarea şi dezvoltarea din UE. Resursele locale joacă un rol activ în efortul ştiinţific şi în inovaţie în favoarea societăţii. Astfel, se intenţionează maximizarea potenţialul regiunilor pentru o implicare eficientă în proiectele de cercetare europeană.
Politica de cercetare şi activităţile la nivel regional depind de multe ori de dezvoltarea -grupurilor- care unesc factori publici şi privaţi. Prin încurajarea reţelelor transnaţionale de regiuni şi a grupurilor care au ca obiectiv principal cercetarea se va realiza o colaborare mai bună între mediul academic, centre de cercetare, companii sau autorităţi regionale, consilii sau agenţii de dezvoltare.
Pentru ca strategiile de cercetare să fie coerente, UE a alocat 70 de milioane de euro, iar pentru cooperarea internaţională 185 milioane. Acţiunile sunt în principal destinate celor care creează strategii dar în final vor ameliora condiţiile pentru desfăşurarea cercetării.
Mai mult de 100 de ţări din întreaga lume sunt implicate în Programele de Cercetare ale UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
