Fondurile alocate de stat pentru contracepție sunt insuficiente

Fondurile alocate de statul român pentru programele de achiziție de mijloace contraceptive sunt insuficiente și neadecvat stabilite, relevă studiul național „Fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite în România – Radiografie și soluții“ realizat de Institutul pentru Politici Publice cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepției.
Conform studiului, între 350 și 400 de femei recurg la întreruperi de sarcină în fiecare zi în România, dintr-un total de peste 5 milioane de femei fertile, România ocupând astfel un îngrijorător loc 4 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul anual al întreruperilor de sarcină nedorite, fiind pe poziția a 6-a la nivel global, cu un număr total al întreruperilor de aproximativ 100.000 – 128.000 pe an.
Potrivit unui comunicat de presă al IPP, este necesar ca statul să investească mai mult în prevenție și să urmărească „cu seriozitate“ efectele Programului național dedicat acestei tematici.
„Aproximativ 500.000 de euro este bugetul anual din care se achiziționează anticoncepționale în România, în timp ce suma anuală totală aferentă numărului total de întreruperi de sarcini incomplete (avorturi spontane) este de 5 milioane euro, Ministerul Sănătății dovedind că nu are grijă să eficientizeze banii publici cheltuiți în această privință. Există indicii că statul român, prin Ministerul Sănătății și Direcțiile Județene de Sănătate Publică, nu ține o evidență corectă a numărului oficial de întreruperi de sarcini nedorite. Verificând minuțios evidențele din toată țara, IPP constată că cifrele statistice oficiale nu sunt conforme cu realitatea în sine, mai grav fiind că, în baza lor, se fac în prezent fundamentările de măsuri de politică publică. Clinicile și cabinetele private, deși obligate prin lege să țină o evidență a întreruperilor sarcinilor nedorite, nu comunică situațiile reale către Direcțiile de Sănătate, ceea ce înseamnă că statul român nu are un control asupra tuturor prestatorilor de activități medicale constând în întreruperi de sarcini la cerere, practic neînțelegând de fapt magnitudinea acestui fenomen în țară și impactul colectării de date eronate“, se arată în comunicatul IPP.
Totodată, IPP susține că odată cu mărirea „îngrijorătoare“ în România a mortalității materne (femeile ce își pierd viața în timpul sarcinii și/sau până la 42 de zile de la naștere) importanța contracepției este cu atât mai mare având în vedere că studii recente arată că folosirea unor metode de contracepție poate să scadă mortalitatea maternă cu până la 60%.
În opinia reprezentanților IPP, statul român nu ia decizii manageriale „propice“ privind structura instituțională eficientă prin care să gestioneze politica în domeniu.
IPP recomandă MS continuarea și chiar intensificarea programelor de training pentru medicii de familie, valorificând expertiza deja existentă în rândul ONGurilor (Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, SECS este un exemplu elocvent de competență în furnizarea de module de pregătire pentru medicii de familie ce ar putea acoperi acest serviciu).
„Ministerul amână nejustificat supunerea Strategiei naționale pentru Sănătatea reproducerii dezbaterii publice. În fața acestei realități, Institutul pentru Politici Publice solicită Ministerului Sănătății eficiență în punerea în aplicarea a programelor naționale inclusiv a celui care abordează probleme de sănătate a reproducerii, concomitent cu supunerea consultării publice a Strategiei naționale. Este inadmisibil ca statul să nu mai fie interesat să măsoare, sistematic și folosind date reale din teren, ce efect are politica sa publică care abordează fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite, la nivelul țării. O asemenea evaluare pe care cerem Ministerului să o facă anual și să o comunice public tuturor celor interesați trebuie să privească nu numai cifrele oficiale (și așa discutabile, după cum am arătat anterior) ci și opiniile și percepțiile femeilor din România“, se arată în comunicatul IPP.
Un sondaj de opinie realizat de IPP prin divizia sa de cercetare statistică arată că 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educație sexuală sau a reproducerii. 84% dintre femei spun că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea sarcinilor nedorite.
Dintre toate metodele contraceptive cunoscute, întreruperea de sarcină rămâne, din păcate, cea mai utilizată metodă, în mare parte datorită ignoranței dar și lipsei de educație.
Date recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății arată că România are cea mai mare rată a avorturilor din Europa (480 la 1000 născuți vii, ceea ce reprezintă dublul mediei din Uniunea Europeană).

Rudi Vania