Fără să fie cel mai important factor în alegerea ţării în care urmează să se investească, impozitele pentru siguranţa angajatului pot influenţa decizia viitorului angajator. Numărul acestor contribuţii şi mai ales valoarea lor sunt nişte elemente foarte importante pentru orice companie, indiferent de mărimea afacerii, dar direct proporţionale cu numărul de angajaţi. Deşi aceste contribuţii către stat se fac pentru siguranţa angajatului şi pentru obţinerea unui buget anual echilibrat, ele pot deveni periculoase pentru angajator în cazul că nu le poate acoperi, şi pentru stat în cazul în care angajatorul decide să folosească -munca la negru- (fară contract de muncă).
Munca la negru este pedepistă, potrivit Codului Muncii, intrat în vigoare de la 5 iulie 2005. Primirea la muncă a persoanelor fără un contract individual de muncă este sancţionată cu amendă între 2.000 de de lei şi 5.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei. De asemenea, un patron descoperit că foloseşte munca la negru şi care, cumulat, primeşte sancţiuni ce depaşesc 100.000 de lei este pasibil de închisoare. Salariile se încadrează în categoria impozitelor directe, deci au o contribuţie importantă la bugetul statului.
-Fruntaşi pe ramură-
Nivelul contribuţiilor sociale în Romania este printre cel mai ridicat din Europa şi reprezinta 45,5%, cumulat pentru angajat şi angajator, după reducerea de două puncte de la începutul anului 2007. Pentru 2008 se caută soluţii pentru diminuarea asigurărilor sociale suportate de angajat cu 6%, idee considerată de cei mai mulţi analişti electorală sau utopică.
Angajatorul plăteşte: 19,5% asigurări sociale, 6% asigurări sociale de sănătate, 2% şomaj, 0,85 % fond pentru concedii medicale (din acest fond se suportă indemnizaţiile de concediu medical), 0,25% fond de garantare a creanţelor salariale, între 0,4 – 4 % fond pentru accidente de muncă (nivelul taxei depinde de gradul de risc în care sunt condiţiile de muncă), 0,25 % sau 0,75% comision pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă (taxa mai mare este pentru angajatorii care nu au inspector de muncă angajat care să facă înscrieri în cartea de muncă, iar 0,25 pentru ceilalţi) şi fond de solidaritate pentru persoanele cu handicap – taxa datorată de firmele care au mai mult de 50 de angajaţi şi nu au angajat personal cu handicap ( o sumă fixă de 8 RON/angajat).
În prezent, contribuţiile sociale pentru angajaţi reprezintă cumulat 17% din veniturile brute. Astfel, contribuţiile sociale (pentru pensii) sunt de 9,5%, cele pentru şomaj reprezintă 1%, iar cele pentru sănătate 6,5%. Angajatorul plăteşte, în total, aproximativ 28% din venitul brut al salariaţilor pentru asigurări sociale.
Impozitarea prea puternică a forţei de muncă nu poate fi contrabalansată, din punctul de vedere al investitorului străin, de salariile încă destul de reduse faţă de media comunitară. Aşa se explică o groază de inginerii practicate pe plaiurile mioritice cum ar fi angajarea fără carte de muncă : persoanele implicate, angajator – candidat, cad la mica înţelegere, primul preferand să nu mai plătească impozite statului, iar al doilea în lipsă de altceva, mizează pe caştigul de experienţă. Situaţia este acceeaşi în toate statele excomuniste, chiar dacă ne-am obişnuit ca toate lucrurile rele să fie găsite numai la noi. Şi aceasta datorită faptului că pensionările anticipate dau bătăi de cap autorităţilor care nu mai ştiu cum să balanseze raportul dintre populaţia salariată şi cea căreia trebuie să-i plătească diverse forme de protecţie socială: ajutoare de şomaj, concedii medicale etc.
Unele state membre ale Uniunii Europene (UE) stau chiar mai rău decat noi la capitolul ăsta.
Şomajul în Romania
În Romania, la sfârsitul lunii martie 2007, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 4,9%, mai mică faţă de cea din luna martie a anului 2006 cu 1,2 puncte procentuale şi cu 0,3 puncte procentuale mai mică faţă de luna anterioară, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit metodologiei EUROSTAT, nivelul real al şomajului ar fi undeva cu 3 puncte procentuale mai sus (calcul AMIGO). Practic am înregistrat unul dintre cele mai înalte creşteri procentuale din UE.
Numărul total de şomeri aferent lunii martie, de 433.023 persoane, a scăzut cu 25.990 persoane, comparativ cu cel din luna februarie a anului curent. Din totalul şomerilor înregistraţi, 152.220 au fost şomeri îndemnizaţi şi 280.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi, cat si al celor neindemnizati, a scăzut cu 17.807 persoane, respectiv 8.183 persoane. Confrom datelor ANOFM, ponderea şomerilor neindemnizati în numărul total al şomerilor este de 64,8%, crescand cu 1,8% puncte procentuale faţă de luna anterioară, cand aceasta a avut valoarea de 63%.
Cu o populaţie aproape de trei ori mai mare decat cea a Romaniei, Germania are un număr de şomeri de peste 11 ori mai mare decat al nostru, circa 5 milioane. Asta în condiţiile în care, Germania este a treia putere economică a lumii, cu un produs intern brut care depăşeşte 2.700 de miliarde de dolari. Acest fapt nu înseamnă că o economie prosperă poate fi obţinută în lipsa angajaţilor, dar poate seminfica existenţa unei economii underground, cauzată de impozite prea mari sau de muncă la negru a şomerilor.
Franţa şi Italia au cel mai mare procentaj al siguranţei sociale
Statele membre UE cu cel mai mare interes pentru siguranţa socială a cetăţenilor şi automat cu cel mai mare procentaj al asigurării sociale sunt Franţa şi Italia cu aproximativ 42% respectiv 41%, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.
Urmează Slovacia cu 35,2%, Estonia cu 33%, Suedia 32,82% şi Grecia 31,21%. Alte trei state, care percep companiilor o taxă pentru siguranţa socială de peste 30%, sunt Lituania cu 31%, Bulgaria cu 30,05% şi Spania cu 30,1%.
La polul opus, se află Finlanda, unde angajatorilor le este percepută o contribuţie de siguranţă socială de 6,06%, urmată îndeaproape de Cipru cu 6,3%. Malta se situează şi ea destul de bine, din acest punct de vedere, cu 10%.În clasa de mijloc se situează nouă state membre, Irlanda cu 10,75%, Luxemburg cu 11,6%, Marea Britanie 12,8%. Următoarele pe listă sunt Slovenia cu 16,1% şi Polonia cu 18,79%. Ultimele patru state cu o valoarea a taxei pe asigurarea socială care depăşeşte 21 de procente sunt Cehia cu 21,5%, Austria cu 21,9%, Portugalia cu 23,75% şi Letonia cu 24,9%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
