Referendumurile din Franta si Olanda nu au distrus Europa, dar au relansat, cu o forta amplificata de nervozitate si teama dezbaterea privind viitoarea ei configuratie. Consultarea directa a cetatenilor in cele doua state fondatoare nu punea in discutie constructia europeana, ci doar tratatul constitutional, deci o perspectiva asupra Europei. A inceput astfel un spectacol politic la care romanii asista surprinsi, uneori dezamagiti. Pentru estici, iar pentru romani mai mult decat pentru altii, Europa aparea ca un reper fix intr-o lume in declin. In jumatatea estica a vechiului continent aderarea la UE devenise, dupa caderea comunismului, nu doar simbolul eliberarii din trecut, dar si un contract cu viitorul. Parte esentiala a acestui contract, Constitutia apare majoritatii esticilor ca un instrument politic, iar nu ca un subiect de dezbatere. Modul in care este folosita Constitutia depinde de politica, iar nu de textul sau, niciodata perfect. Din cele 11 state care au aprobat deja textul tratatului constitutional, cinci sunt din estul Europei (Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia si Slovenia), iar ratificarea de catre parlamentul letonian a Constitutiei europene la o zi dupa -nu–ul olandez a fost o reactie de sprijin pentru un demers politic vizand reforma institutionala a UE.
Din punct de vedere tehnic, cele doua referendumuri negative succesive nu blocheaza adoptarea Constitutiei: primul referendum a fost pozitiv, in Spania, pe 20 februarie 2005, 76,73% dintre cei 43% de participanti la consultare au votat -da-, iar pe 18 mai, procesul de ratificare s-a incheiat prin adoptarea textului de catre Senat. Daca aceasta trebuie aprobata de toate cele 25 de state membre ale UE pentru a intra in vigoare, o clauza prevede totusi ca decizia finala va fi luata abia in octombrie 2006 cu conditia ca cel putin 4/5 dintre tari sa fi ratificat documentul. Daca in cel mult 5 state s-au intampinat dificultati, exista cateva solutii ce pot fi abordate in cazul adoptarii la Consiliul european din 18 iunie a unui plan B: o noua procedura referendara in Franta sau Olanda (cum s-a intamplat in cazul tratatului de la Maastricht cu Danemarca sau in cazul tratatului de la Nisa cu Irlanda), rescrierea tratatului sau un referendum comun in toata Europa.
UE trece prin cea mai importanta criza de crestere din istoria sa. Doua fracturi separa astazi Europa: una in vest desparte sustinatorii unei Europe integrate politic de adeptii pietei cat mai putin reglementate, alta intre vest si est separa noile state ce vor o Europa puternica de cei care se tem de efectele integrarii. Efectul pozitiv al -nu–ului consta in relansarea democratiei. Astfel, tensiunile dintre cele doua Europe (in fapt doua si jumatate, caci Romania si Bulgaria, o jumatate tacuta inca, sunt cuprinse in prevederile tratatului de la Nisa, dar nu sunt inca membre) pot genera o noua dinamica. De data aceasta, estul poate aduce ceea ce vestul nu poate gasi: numitorul comun.
Intre timp, vechea Europa se pregateste pentru Consiliul european de la Bruxelles, unde se va stabili viitorul constructiei europene. Aparent, meciul se joaca intre Londra si Berlin. Marea Britanie, partizana unei Europe minimale, avand doar rolul de a asigura buna functionare a pietei comune, se va opune unei Germanii ce propune o Europa politica, organizata federal, cu politica externa si de aparare comuna, precum si cu moneda unica. Franta, fragilizata de rezultatul referendumului, nu poate genera dezbaterea, dar va asista Germania. Tandemul franco-german va reactiona incercand sa salveze Europa politica, cu atat mai mult cu cat Marea Britanie va prelua presedintia UE din 1 iulie. Acesta este mesajul intalnirii de la sfarsitul saptamanii trecute intre seful guvernului german Gerhard Schroder si presedintele francez Jacques Chirac. In aceste conditii, noua Europa va trebui sa aleaga tabara. Din aceasta confruntare, noii membri isi vor putea dovedi forta folosind prima ocazie pentru a se plasa in centrul deciziei sau vor ramane in umbra marilor puteri. Din jocul de putere de la Bruxelles din iunie 2005, Europa ar putea iesi mai puternica.
Cristian Parvulescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
