Inundatii si integrare

Aparent, nu se intampla nimic. Ai putea crede ca totul a incremenit. In tabara puterii sunt infirmate toate zvonurile: nici anticipate, nici remaniere, nici restructurare. Proiectul viitorului, unificarea PNL-PD, dat uitarii. Doar inundatiile care nu se mai termina, lesuri de animale moarte, culturile niciodata asigurate, ajutoarele care nu ajung, cate o replica stridenta pe fondul stresului.

In opozitie, un PSD care isi linge ranile, cu o conducere incerta, incapabila sa puna puterea in defensiva. Reactioneaza doar cand e impuns cu masurile de reforma, care ameninta oamenii pe care i-a implantat in justitie, ca un scut. Sau cand se vede ca firma care a executat digurile din Timisul scufundat este controlata de sotia fostului ministru pesedist al mediului, Constantin Ilie. Uneori, linia de demarcatie, aproape ca dispare cand vine vorba de declaratiile de avere, se gasesc voci din ambele tabere care le gasesc excesive.

Toti o apa si-un pamant, scrie o parte a presei. Ei bine, nu este asa. De-o parte si de alta se intampla lucruri, chiar daca ele nu sunt foarte vizibile, nici spectaculoase.

Puterea se consolideaza lent, dar sigur, in jurul tandemului Basescu – Tariceanu. Un presedinte impetuos, nonconformist, cu carlig la popor, si-a gasit perechea intr-un premier liberal clasic, crescut in buna traditie burgheza. Instinctul de vesnic atacant politic al presedintelui Basescu se completeaza cu precautia, stilul retinut si mai ales personalitatea neconflictuala a premierului Tariceanu, esentiala in fruntea unui guvern de coalitie. Ca un discurs pe doua voci. In spatele lor, PNL si PD inregistreaza in sondaje un scor care, daca maine s-ar face alegeri anticipate, le-ar permite sa guverneze linistiti. Dar in acelasi timp, anticipatele risca sa puna in pericol calendarul integrarii. Alianta D.A. (PNL-PD) pare sa fi ajuns la concluzia ca nu este cazul sa-si asume acest risc, consolidarea puterii se poate obtine si printr-o politica discreta. UDMR este loiala noii puteri liberal-democrate, cum a fost si fostei puteri pesediste si mai inaintea ei, loiala regimului CDR. Antrenarea maghiarilor la putere, indiferent de culoarea ei, a devenit o realitate politica curenta si chiar daca uneori a avut aspecte criticabile si chiar hilare, astazi putem vorbi de un -model romanesc- de cooperare interetnica. Cat priveste PUR, aliatul mai mic si mai recalcitrant, topirea lui in sondaje il face din ce in ce mai cooperant.

Deunazi l-am auzit pe presedintele Dan Voiculescu afirmand ca PUR nu se va retrage de la guvernare nici daca toate posturile partidului sau ar fi restructurate. Din cand in cand cate un deputat ratacit din opozitie migreaza spre putere, via PUR, ceea ce face farmecul acestui partid: creste in Parlament pe masura ce scade in electorat.

In tabara opusa, PSD profita de ragazul pe care puterea i l-a acordat, cand a renuntat la anticipate. Acum are timp sa-si regleze conturile, operatiune pe care demult a amanat-o. Debarcarea lui Iliescu n-a transat simultan si problema puterii in partid. Taberele care si-au dat mana intr-un soi de paricid, pentru ca, vorba lui Iliescu, -toti erau oamenii mei-, isi disputa acum mostenirea legendarului pesedeu. Grupul Nastase, grupul de la Cluj al lui Rus, gruparea Mitrea, cu toate colcaie sub scaunul proaspatului presedinte Mircea Geoana, aflat intr-un echilibru instabil. Iar Iliescu nu se lasa pensionat, inca se agata de sefia grupului senatorial. Singurul care pare angajat intr-o stabilizare a la PSD este Nastase, care promite functii in guvernul-fantoma pentru cei ramasi pe dinafara la Congres si in paralel face acelasi lucru la Camera Deputatilor, angajand pe posturi de consilieri fosti parlamentari care au ratat realegerea. Tot felul de perdanti se strang in jurul sau, care este marele perdant al debarcarii lui Iliescu. Ramane de vazut cum va evolua castigatorul de conjunctura Mircea Geoana, pe un teren atat de labil. Dar, din fericire pentru el, puterea a abandonat ideea anticipatelor. Inundatiile si integrarea salveaza PSD.

Rasvan Popescu