Intr-un interviu acordat pentru Radio Romania, in cadrul emisiunii -Europa XXI-, ambasadorul Spaniei la Bucuresti, Jesus Atienza Serna, a explicat toate motivele pentru care Romania a beneficiat de sprijinul mai sustinut al UE in perioada presedintiei spaniole. Dincolo de latinitate sau de asemanarile in pasii tranzitiei dintre cele doua tari, Atienza sustine ca la baza colaborarii a stat, fireste, si -un calcul de interese-.
– Domnule ambasador, primul semestru al anului a fost marcat de catre presedintia spaniola la UE. Este pentru a treia oara cand tara dvs detine presedintia Uniunii si anul acesta motto-ul sub care tara dvs a desfasurat aceasta responsabilitate a fost: -Mai multa Europa-, un generic care, cred eu, corespunde si intereselor romanilor, si incurajarii de care au ei nevoie. Pentru inceput as vrea sa comentam acest motto sub care s-a desfasurat activitatea tarii dvs.
– Imi amintesc ca am vorbit despre asteptarile si planurile presedintiei spaniole a UE pe care le fixasem cu motto-ul -Mai multa Europa-. Imi amintesc ca in acest moment, vorbind de Europa, am vorbit de toate sfidarile care apareau in fata UE, printre ele am vorbit despre lupta impotriva terorismului si a crimei organizate, modernizarea economiei europene, cautarea pentru Europa a unei voci mai puternice in chestiunile internationale si mai ales progresele in procesul de extindere a Uniunii, pentru a reunifica Europa. Cred ca sase luni dupa aceasta ne putem simti satisfacuti in legatura cu succesele obtinute in aceste patru mari domenii, si mai ales in domeniul extinderii Uniunii, care inteleg ca intereseaza mai direct Romania.
– La recentul Consiliu European de la Sevilla, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, aducea nu numai multumirile sale fata de presedintia spaniola, dar si laude pentru modul in care premierul Aznar si toata echipa, care a girat aceasta responsabilitate, au stiut sa faca fata numeroaselor probleme cu care Europa a fost confruntata in cele sase luni, si una dintre acestea a fost si tema principala a reuniunii de la Sevilla, migratia ilegala. La acest Consiliu European s-au luat cateva masuri pentru optimizarea situatiei viitoare din Europa, as spune ca este o problema pe care si Romania o are in vedere intr-o perspectiva indepartata, aceasta a imigratiei ilegale. Poate abordam aceasta problema, pentru ca este importanta si pentru tara dvs, dar, in general, pentru conditiile europene.
– Intr-adevar, imigratia ilegala este din ce in ce mai importanta printre problemele Uniunii Europene. Cred ca trebuie sa avem o perspectiva globala a acestei probleme a imigratiei. Consideram ca imigratia este mai curand o parte a problemei extinderii Uniunii si a problemei modului in care vom apropia mai mult institutiile europene de cetateni. In ultimele luni, dupa alegerile care au avut loc in unele tari europene, s-a observat ca exista o insatisfactie a opiniei publice europene in legatura cu cresterea imigratiei ilegale. Am dori deci, prin masurile adoptate la Sevilla, sa separam extinderea Uniunii de tema imigratiei ilegale. Vreau sa spun ca dorim sa cream un climat al opiniei publice europene favorabil extinderii, ceea ce presupune rezolvarea problemei imigratiei ilegale. Dupa toate astea, aceasta tema nu este o problema care afecteaza direct tarile legate de extindere, cu atat mai putin in cazul Spaniei, care este partizana libertatii de circulatie din momentul in care tarile semneaza tratatul de aderare si se integreaza in Uniunea Europeana. Masurile au ca scop mai curand tarile exterioare Uniunii si mai ales cand este vorba de eliminarea mafiilor care in acest moment actioneaza in tari europene. De aceea, cred ca aceasta este o masura buna pentru Romania, buna pentru restul tarilor candidate. Concluzia noastra este ca Europa are nevoie de imigratie, imigratia este buna pentru Europa si de aceea este vorba mai curand de evitarea unei imigratii care sa depaseasca si sa aiba efecte negative asupra cetatenilor europeni si asupra perceptiei pe care ei o au asupra imigratiei.
– Va propun sa zabovim cateva minute asupra problemei extinderii, pentru ca este intr-adevar tema de care Romania este foarte interesata, tinand cont si de stadiul in care ea se afla acum, stadiul negocierilor, si v-as propune sa ne amintim un eveniment, as spune eu, de la inceputul presedintiei dvs, si anume cand, in primele zile ale lunii ianuarie, ministrul delegat pentru probleme europene din Guvernul Spaniei vizita Romania. Era pentru prima data cand responsabili ai unei presedintii vizitau o tara candidata chiar la preluarea presedintiei. A fost un fapt comentat la acea vreme de noi in emisiunile noastre, chiar cu dvs, dar cred ca a fost un eveniment semnificativ si pentru relatiile tarii noastre cu presedintia in exercitiu. V-as propune sa revenim asupra acestor sase luni si sa vorbim despre suportul pe care Romania l-a gasit in presedintia spaniola pentru demersul pe care il sustine pentru aderarea la Uniunea Europeana.
– Negocierile pentru extindere cu Romania au fost intr-adevar una dintre prioritatile noastre in aceste sase luni si intr-adevar ma bucur ca va amintiti de vizita din luna ianuarie a unei delegatii a Ministerului de Externe spaniol cu experti ai Comitetului de extindere. Incepand de atunci am stabilit o relatie de maxima incredere cu negociatorii romani. Am avut contacte permanente, schimburi constante de pareri si cred ca toate acestea au dat roade in progresele foarte semnificative ale negocierilor de extindere referitoare la Romania. Desigur, in mod natural, intotdeauna pot sa-mi atribui merite pentru presedintia spaniola, dar trebuie sa recunosc ca a fost munca si energiile a trei participanti: Comisia Europeana, negociatorii romani si presedintia spaniola. Am reusit astfel nu numai sa indeplinim obiectivele pe care ni le propusesem de a deschide sapte capitole de negociere, ci si sa deschidem inca doua in plus, care vor fi completate la sfarsitul acestei saptamani, si mai ales sa deschidem capitole de mare complexitate si acesta este intr-adevar un merit al Romaniei, pentru ca tocmai aceste capitole despre care vorbim sunt capitole in mod deosebit complexe, iar Uniunea Europeana nu deschide capitole de negociere cu o tara daca nu este convinsa ca acea tara poate sa duca la capat negocierile, cum este capitolul mediului ambiant, justitia si internele. Vreau sa spun cu asta ca noi am sprijinit munca Romaniei, dar munca a facut-o Romania si mai ales negociatorii romani.
– Dle ambasador, fara a face un compliment presedintiei spaniole, as spune ca este acea presedintie care in ultimul timp a sustinut cel mai mult Romania in eforturile pe care le face, pentru ca nu este usor, si Spania cred ca a trecut printr-o experienta asemanatoare. Totusi, de ce Spania a sprijinit Romania cu atata simpatie si cu atata intelegere? Poate pentru ca exista similitudini intre perioada de tranzitie pe care o are Romania cu aceea prin care a trecut si Spania acum multi ani? Poate pentru ca Spania si Romania au traditii comune si au afinitati? Poate pentru ca exista o simpatie reciproca datorita latinitatii?
– Cred ca au fost mai multi factori; primul este faptul ca noi in Spania am acceptat deja ca procesul de extindere nu numai ca este ireversibil, ci ca este bun pentru Spania. Odata asumata aceasta intelegere, suntem o tara careia ii place sa raspunda sperantelor pe care ceilalti si le pun in ea, de aceea ne-am asumat extinderea ca pe un proces care este o sfidare istorica, dar in cadrul procesului de extindere este sigur ca Romania ocupa un loc special pentru Spania si eu cred ca este un amestec de simpatie, un limbaj apropiat, care face sa ne intelegem cu mai mare usurinta, dar cred ca pur si simplu este si un calcul de interese. Ne intereseaza Romania. Sunt convins ca Romania va fi un asociat privilegiat al Spaniei in viitorul UE si iata de ce spun ca este un pur calcul de interese, nu numai de simpatie, pentru ca Romania este o tara de dimensiuni medii spre mari si, de aceea, in contextul echilibrului UE extinse, Romania si Spania vor putea sa formeze aliante interne. Romania, pe langa aceasta, reprezinta o tara din centrul si sudul Europei, ca atare mai sensibila la interesele strategice din Mediterana si Marea Neagra, lucru de care Spania este foarte preocupata si cred de asemenea ca aceasta legatura va fi foarte importanta in viitor. Ma refer la relatia sociologica, la legaturile sociale pe care aproximativ 100.000 de romani le creeaza acum locuind si muncind in Spania. Avem mare incredere in viitorul economic al Romaniei, in sectoare care sunt foarte atractive pentru Spania: agroindustria, lucrarile publice, serviciile. Ce vreau sa spun cu toate acestea? Este o combinatie de factori unde se contopesc simpatia si interesele si eu cred ca acesta este amestecul adecvat, pentru ca simpatie fara interes este ceva efemer, dar amestecul de simpatie si interese va crea o legatura deosebit de stransa intre Romania si Spania in viitorii ani.
– Exista cu siguranta experiente prin care Spania a trecut si care pot fi benefice, pot fi un exemplu pentru tara noastra. Exista insa si exemple negative din acest lung proces de aderare a Spaniei la Uniunea Europeana. Ce ar fi un exemplu bun si ce ar fi exemplu rau pentru Romania, din experienta pe care tara dvs o poate da Romaniei?
– Intr-adevar, experienta extinderii are si aspecte negative, dar si aspecte pozitive. Aspectele negative se situeaza in domeniul economic, desi uneori romanii cred ca este exact pe dos, ca tocmai intrarea in UE va favoriza cresterea economica a Romaniei si receptarea mai multor ajutoare economice. Experienta noastra ne-a demonstrat ca am trecut la un nivel comercial superior unui procent din PIB cu UE si odata intrati am inceput cu un deficit superior unui procent din PIB pe care inca nu l-am depasit. Si intrarea in Uniunea Europeana a presupus o importanta restructurare a marilor intreprinderi spaniole, cu pierderi imediate de locuri de munca. Acestea sunt aspectele negative. Cele pozitive se situeaza in mod deosebit in domeniul dinamicii sociale, al sigurantei de sine pe care o castiga tara cand se simte parte a unui proiect european si a clubului european si mai ales investitiile straine, care efectiv cresc atunci cand tara se integreaza in spatiul economic european. Ce vreau sa spun? Exista aspecte atat negative, cat si pozitive, dar balanta este pozitiva. Nu este atat de favorabil cum poate unii isi imagineaza, dar in linii mari este un bilant pozitiv, mai ales pozitiv pentru tari ca Romania si Spania, care se simt putin la marginea Europei si care prin intrarea in UE isi rezolva definitiv aceasta dilema istorica asupra rolului si locului pe care il ocupa in Europa. Rezolvarea acestei chestiuni istorice are un efect dinamizator asupra intregii societati, care duce in final la faptul ca societatea incepe sa progreseze si sa se miste intr-o directie pozitiva si bilantul global sa fie, la urma urmelor, pozitiv.
– Dle ambasador, ministrul roman de externe declara, dupa incheierea Consiliului European de la Sevilla – si as vrea sa-l si citez -, ca presedintia Spaniei constituie un argument pentru aprofundarea relatiilor bilaterale, pentru ca Spania ramane un partener deosebit, devenit si in continuare un ghid al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Cred ca este un enunt interesant, care reflecta si o realitate, dar care poate fi comentat.
– Cred intr-adevar ca acest citat reflecta realitatea. Imi amintesc ca atunci cand, aproximativ acum un an, a venit in Romania secretarul de stat pentru probleme europene, Ramon de Miguel, care a fost unul dintre marii avocati ai Romaniei in aceste sase luni, el a insistat in discutiile pe care le-a avut asupra faptului ca suntem un partener serios. Spania este un partener serios, si vom demonstra acest lucru, si intr-adevar cred ca ceea ce am dorit sa demonstram in aceste luni nu numai de presedintie, ci si in cele anterioare, este faptul ca ne-am luat extrem de in serios relatiile cu Romania. Suntem convinsi, asa cum spuneam mai inainte, ca putem fi asociati strategici in cadrul UE si ca avem un domeniu deschis, fantastic, pentru a lucra in viitor atat pe plan economic, cat si pe plan politic si pe cel cultural. Cred, de aceea, ca am putut in aceste sase luni doar sa realizam inceputul unei etape, pe care eu sper ca o vom vedea foarte fructuoasa pentru relatiile dintre tarile noastre.
Interviu realizat de Gabriela Langada (pentru Radio Romania Actualitati, preluat de Rador)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
