Evolutia procesului economic dupa anul 1990 a condus la indepartarea economiei nominale fata de cerintele desfasurarii normale a economiei reale. Principalul factor de decorelare consta in perpetuarea procesului inflationist. Acest fapt a avut repercusiuni majore in domeniul muncii, politica veniturilor salariale, cu indexari si compensari sub rata inflatiei.
Conform Institutului National de Statistica (INS), castigul salarial mediu brut pe economie a fost, in iunie 2004, de 8.035.915 lei, avand urmatoarea configuratie sectoriala: industria prelucratoare – 7.086.303 lei, fabricarea produselor textile – 5.832.073 lei, fabricarea produselor de imbracaminte – 5.212.154 lei, prelucrarea lemnului si produse din lemn – 4.497.447 lei, energie electrica, termica, gaze si apa – 11.554.952 lei, posta si telecomunicatii – 15.239.727 lei, intermedieri financiare – 28.135.831 lei, administratie publica – 11.148.735 lei.
Datele publicate de INS arata clar decalajul la nivelul economiei nationale, pe linia castigurilor, intre salariile din ramurile economiei nationale generatoare de valoare adaugata care actioneaza intr-un mediu concurential si cele din regiile autonome care, actionand in conditii de monopol, isi acopera lipsa de eficienta economica prin marirea nejustificata a preturilor si tarifelor practicate. De subliniat sunt si diferentele exagerate pe scara ierarhizarilor salariale din diferite domenii de activitate, dar si in ceea ce priveste valorile disproportionate ale salariilor echipelor manageriale, in raport cu salariile majoritatii angajatilor, situatie intalnita indeosebi la firmele cu capital majoritar de stat sau mixt. De asemenea, sunt de remarcat cuantumurile salariale mari din sistemul bancar, companiile nationale si regiile autonome, agentiile nationale, sistemul parlamentar si guvernamental.
Principalul efect al perpetuarii acestor inegalitati este lipsa de interes a fortei de munca si in special a tinerilor pentru sectoarele producatoare. Din pacate, acest fenomen determina o instabilitate accentuata a fortei de munca si dificultati majore in recrutarea acesteia, in special in randul celei cu inalta calificare. Lipsa de interes a tinerilor pentru sectoarele productive are efecte si pe termen lung, mai ales in contextul tendintei de migrare a fortei de munca in strainatate.
Reducerea fiscalitatii va facilita cresterea salariilor
Pentru asigurarea unui echilibru normal intre diferitele sectoare de activitate, se impune asigurarea unui cadru normativ care sa creeze un sistem de autoreglare pe piata a salariilor, concomitent cu relaxarea gradului de fiscalitate, prin diminuarea fiscalitatii asupra locului de munca, fapt ce ar putea conduce la acordarea unor salarii mai mari, cu efect multiplicator asupra intregului circuit economic si, in ultima instanta, asupra economiei nationale. De asemenea, este necesara instituirea unui regim ferm de supraveghere a preturilor practicate de regiile autonome ale statului si producatorii cu pozitie de monopol in economie.
Adoptarea unui set de legi avand ca obiectiv eradicarea muncii la negru, fenomen generalizat care a condus la o concurenta neloiala intampinata de organizatiile cooperative, prin migrarea personalului si crearea unor situatii inechitabile fata de alti agenti economici.
Masuri concrete pentru eradicarea muncii la negru
Cooperatia mestesugareasca este un sector afectat in mod deosebit de munca la negru, suportand o concurenta neloiala acerba, mai ales in domenii traditionale din sfera reparatiilor de articole personale, gospodaresti si bunuri de folosinta indelungata, a constructiilor si instalatiilor, serviciilor de igiena personala, confectiilor textile etc. Organizatiile cooperative mestesugaresti se afla printre putinele societati private care aplica in integralitatea ei legislatia fiscala, precum si normele legale, prin masurile de licentiere a unitatilor de prestari servicii si brevetare a sefilor de unitati, ce stau la baza autorizarii functionarii lor. Pentru diminuarea utilizarii ilegale a fortei de munca, se impun a fi adoptate o serie de masuri, intre care: revizuirea cadrului legislativ in domeniul fiscal, prin diminuarea cuantumului taxelor, impozitelor si contributiilor pe forta de munca; imbunatatirea legislatiei prin emiterea unei legi a muncii; sporirea caracterului punitiv al cadrului juridic in care sunt reglementate obligatiile fiscale ale utilizatorilor de munca.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
