Lupta impotriva coruptiei nu poate ocoli masurile cuprinse in Agenda 23

Organizatiile cooperative mestesugaresti lanseaza periodic semnale privind principalele fenomene generatoare de coruptie: – modul complicat de obtinere a diferitelor avize (de mediu, sanitar etc.) – alocarea comenzilor pe furniturile finantate din bugetele locale si centrale, precum si existenta unor persoane sau firme intermediare – adjudecari de contracte la valori mici si care, pe parcurs, se suplimenteaza – desfasurarea in conditii incerte a licitatiilor pentru anumite lucrari publice, indeosebi in domeniul constructiilor, care ajung sa fie castigate de catre -firme de apartament-, fara bonitate si solvabilitate si care au produs grave prejudicii organizatiilor cooperative mestesugaresti care activeaza in acest domeniu de activitate – lipsa unor sisteme de control si verificare a conformitatii lucrarilor existente cu caietul de sarcini care a stat la baza licitatiei sau documentatiei de executie – derularea in conditii de incorectitudine, in anumite situatii, a relatiilor cu marile retele (depozite angro, hypermarketuri etc.).

Coruptia, in diferitele sale forme de manifestare, are un impact deosebit de mare asupra activitatii economice a organizatiilor cooperative mestesugaresti, a celorlalti agenti economici si, nu in ultima instanta, asupra mediului de afaceri din Romania. Practic, nu exista sector al economiei nationale care sa nu fie profund afectat de acest flagel.

Birocratia e tot mai agresiva

In primul rand, se constata proliferarea unei birocratii sufocante ceea ce creeaza mari probleme, intarzieri, nemultumiri si pagube in economie, inclusiv organizatiilor cooperative. Multitudinea de avize necesare functionarii unei firme, plimbari pe la tot felul de ghisee si autoritati, taxe necesare eliberarii acestor avize, desele schimbari de legislatie, de multe ori prin ordonante de urgenta, norme metodologice greu de aplicat sunt tot atatea bariere adesea insurmontabile pentru orice agent economic. Frecventele modificari ale cadrului legislativ nu au redus ci, dimpotriva, au amplificat birocratia si pe aceasta cale procedurile de obtinere a avizelor, ceea ce a generat si extinderea coruptiei in acest domeniu. Cu privire la comenzile finantate de la bugetele locale sau centrale, licitatiile desfasurate in conditii incerte, metodologia confuza, greoaie sau incompleta de desfasurare, modul de cele mai multe ori netransparent de desemnare a castigatorilor au adus grave prejudicii agentilor economici corecti, inclusiv organizatiilor cooperative, in special celor din domeniul constructiilor.

Cu toate ca acestea dispuneau de conditiile tehnice si economice, de bonitatea si solvabilitatea necesare si ar fi fost in situatia de a castiga cel putin o parte din licitatii, conditiile de desfasurare au condus la atribuirea acestor contracte unor firme obscure, ceea ce a condus, in timp, la incurajarea si protejarea afacerilor de grup, in -caste- care apartin acelorasi retele de interese. Astfel, organizatiile cooperative au fost private de importante resurse financiare care ar fi putut conduce la crearea sau, in multe cazuri, la mentinerea a numeroase locuri de munca.

Sectorul intreprinderilor private productive, generatoare de valoare adaugata, in randul carora se includ si organizatiile cooperative mestesugaresti, percepe cadrul legal drept nesigur, descurajator pentru investitii. Este aproape unanim recunoscut faptul ca -hartuirea- administrativa este foarte puternica si induce microcoruptia.

Ce propun cooperatorii

Avand in vedere ca pana in prezent s-au elaborat numeroase strategii, programe si planuri impotriva coruptei, cu rezultate deocamdata modeste, cooperatia mestesugareasca din Romania sustine adoptarea de indata a urmatoarelor masuri, de a caror rezolvare depinde dezvoltarea viitoare a organizatiilor si, in ultima instanta, stabilitatea locurilor de munca a cooperatorilor mestesugari asociati: – o accentuare a campaniei anticoruptie si mai ales -salubrizarea- institutiilor abilitate sa lupte cu infractionalitatea economica si cu sistemele clientelare care incearca sa instituie un monopol pe anumite sectoare ale pietei si sa excluda libera concurenta – inasprirea legislatiei si a sanctiunilor care incrimineaza fapte de coruptie, astfel incat institutiile abilitate (ex. Parchetul National Anticoruptie) sa aiba la dispozitie instrumente corespunzatoare de lucru pentru stoparea acestui flagel – eliminarea lacunelor legislative, a neclaritatilor si confuziilor ce dezvolta interpretari diferite pentru acelasi domeniu, fapt ce reprezinta o sursa inepuizabila de coruptie – punerea accentului pe cauzele structurale ale coruptiei, concomitent cu reducerea birocratiei prin informatizarea structurilor si procedurilor de lucru, precum si redimensionarea (reducerea) aparatului administrativ – includerea in sistemul licitatiilor electronice a tuturor comenzilor finantate din bugetele centrale si locale.