Mălâncrav , sat izolat devenit obiectiv turistic datorită Prințului Charles

Mălâncrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic după ce fundația patronată de Prințul Charles a derulat acolo 180 de proiecte. Localnicii au fost ajutați să restaureze Conacul Apafi, unde găzduiesc turiști veniți „ca la bunici“, să deschidă ateliere și să producă suc de mere ecologic.
Fundația Mihai Eminescu Trust (MET), patronată de Prințul Charles, a fost înființată în România în anul 2000, cu scopul de a conserva și pune în valoare peisajul cultural și natural din localitățile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea căruia a implementat peste 1.100 de proiecte în 49 de sate și 6 orașe, cu o valoare totală de 4,92 milioane de euro.
Președintele fundației, Jessica Douglas-Home, explică, într-o broșură editată în anul 2000, de ce a fost aleasă această zonă: „În luna iulie 1993, împreună cu doi prieteni, am pornit din București spre o zonă situată la nord de Brașov, total nepregătiți pentru ceea ce urma să descoperim în Transilvania. Am găsit cetăți fortificate cu picturi murale, străduțe pavate cu piatră de râu, case cu inscripții și stucaturi, pajiști, păduri și văi cu flori sălbatice, specii rare de flori și fluturi. Cirezi de vaci și bivoli își îndreptau pașii spre pășune în zori, pentru ca în amurg să se întoarcă negreșit în ogradă la muls. Am fost fermecați. Descoperisem o imagine a Europei rurale a cărei bogăție și frumusețe se păstrau neatinse“.
?ê?£i pentru că aceste valori și frumuseți naturale dăinuiseră, fundația și-a făcut din păstrarea și valorificarea lor o adevărată misiune, iar comunitățile rurale au fost implicate nu numai în derularea proiectelor, dar mai ales în alegerea lor.
Andrea Rost, manager în cadrul MET, a explicat corespondentului MEDIAFAX că fundația merge spre acele localități unde comunitatea se implică, unde oamenii vor să muncească, vor să păstreze nealterate valorile conservate de-a lungul timpului și să le pună în valoare.
Mălâncrav- satul din   fundătură
Așa s-a ajuns și în localitatea Mălâncrav din județul Sibiu. Satul este situat la aproape o sută de kilometri de municipiul Sibiu spre Sighișoara și la 13 kilometri de cel mai apropiat drum național, într-o fundătură.
În anul 2000, MET a ajuns la Mălâncrav, iar de atunci au fost derulate peste 180 de proiecte.
Pentru că a fost necesară reabilitarea unor biserici și locuințe, au fost pregătiți 40 de meșteri restauratori, cu care au fost făcute lucrările la principalele obiective. Pentru că era nevoie de lemn, țiglă și cărămidă pentru construcții și pentru că satul era plin de oameni fără posibilitatea găsirii unui loc de muncă, dar dornici să muncească, au fost înființate un atelier de tâmplărie și un cuptor de țiglă și cărămidă tradițională.
Au fost restaurate astfel Biserica Evanghelică, Biserica Catolică și 75 de fațade ale caselor tradiționale din sat, oameni de diferite etnii – sași, români, maghiari și romi – lucrând cot la cot.
Livada și fabrica de suc de fructe, revitalizate pentru a produce suc ecologic de mere și de pere
Un alt proiect a vizat revitalizarea unei livezi și a unei fabrici de suc de fructe existentă în localitate. Fundația a cumpărat merii și perii de pe 108 hectare și a transformat livada într-una ecologică, atestată periodic în acest sens.
 Fructele culese manual se vând în magazine de profil din țară sau direct de la livadă.
Din fructele culese industrial se produc, anual, aproximativ 30.000 de litri de suc de mere ecologic și cam 7.000 de litri de suc de pere, toată cantitatea de fructe care este culeasă într-o zi fiind procesată în fabrică în ziua respectivă, pentru ca fructele să nu se altereze.
Toată cantitatea de suc produsă în fabrică este vândută în țară, în magazine cu profil ecologic, dar și la diferite ambasade din București. Un litru de suc costă 8 lei.

Conacul Apafi, restaurat și admirat și de Prințul Charles

Cel mai important proiect al MET la Mălâncrav a fost însă restaurarea și introducerea în circuitul turistic a Conacului Apafi, datând din secolul al XV-lea, care a aparținut principelui Mihaly Apafi.
Conacul este situat pe o colină, la marginea livezii și în apropierea unei biserici fortificate, peisajul pe care îl oferă fiind unul dintre punctele forte care atrag turiștii.
„În zonă este de admirat mai ales natura, că face parte din Aria Protejată Natura 2000. Mulți turiști vin pentru drumeție. Să vadă natura virgină, dar și agricultura tradițională. Sunt pășunile cu stejari seculari, tipic pentru partea sudică a Transilvaniei și care nu se găsesc în altă parte. Sunt foarte multe specii de păsări, multe plante, flori. Turiștii vin să vadă viața din Transilvania, un sat săsesc, tradițiile. La Mălâncrav, peste zece la sută din populația din sat mai este săsească și se păstrează tradițiile“, povestește Andrea Rost.
Natura și peisajul l-au fascinat și pe Prințul Charles, atunci când acesta a vizitat localitatea. Oamenii povestesc că Prințul de Wales a admirat conacul, dar nu a dormit niciodată acolo. A făcut lungi plimbări pe jos, a stat de vorbă cu oamenii, a admirat frumusețile loculului și a cumpărat produse tradiționale.
Reabilitarea conacului a început în 2003 și s-a încheiat în 2007. Pentru ca totul să fie cât mai aproape de varianta originală, s-au cercetat arhive, chiar și la Budapesta, s-au căutat imagini vechi, s-au făcut săpături arheologice, dar s-au luat și zeci de interviuri de la localnicii vârstnici.
Din 2007, conacul a fost deschis turiștilor.
Pardoseala a fost refăcută în între­gi­me, după modelul găsit într-un colț al unei încăperi, bănuindu-se că a fost cea ori­ginală: cărămidă manuală arsă, care a fost apoi lăcuită cu trei straturi de lac de in.
Pentru a putea primi turiști pe tot timpul anului, a fost introdusă încălzire centralizată, țevile fiind montate în pereți, cu excepția bibliotecii, unde țevile sunt în pardoseală.
Fiind unul dintre puținele conace din România care pot fi locuite, Conacul Apafi din Mălâncrav atrage anual în zonă mulți turiști din întreaga lume, mulți dintre ei alegând să se și cazeze aici. Multe corporații își țin aici ședințele și își aduc colaboratorii din străinătate.

Covor făcut de o localnică, cumpărat de Prințul Charles la o expoziție

De-a lungul timpului, MET a cum­pă­rat și patru case părăsite din sat, le-a refă­cut și le-a dotat tradițional, devenind case de oaspeți administrate de familii din sat.
Mihaela Neagu administrează una dintre aceste case de oaspeți, situată lângă locuința ei. Femeia se ocupă de turiști de când vin și până când pleacă și le oferă produse tradiționale.
„Le fac mâncare tradițională, mâncăruri sănătoase. Ciorbă de văcuță, alte ciorbițe, tocană de miel, de oaie, de vițel. Le oferim brânză făcută în casă, de la animalele noastre. Dacă oamenii stau mai mult, cumpărăm și brânză de la vecini, pentru că se face în sat brânză de oaie, de capră, de vacă și de bivoliță. Le place tare mult aici, mulți dintre turiști spun că se simt ca la bunici“, spune Mihaela Neagu.
Ea întreține casa și rămâne cu banii pe care turiștii îi plătesc pentru sejururile petrecute la Mălâncrav, oferind un mic procent fundației, care se ocupă de rezer­vări și promovează național și interna­țional zona.
În anul 2012, în cele patru case de oaspeți și la conac s-au înregistrat 1.400 de înnoptări.
Toate țesăturile din conac și din casele de oaspeți – perdele, prosoape, fețe de masă, covoare, pături – au fost realizate manual de femeile din localitate. Două dintre ele și-au înființat ateliere de țesut și trăiesc din lucrurile pe care le confecționează la război.
Maria Nistor a învățat să țeasă de la mama și bunica ei și are în toată casa lucruri făcute de mâinile ei: fețe de masă, perdele, covoare, prosoape. În războiul de țesut are acum montată o față de masă pentru finalizarea căreia va lucra trei săptămâni, câte cinci-șase ore pe zi.
Lângă războiul de țesut, femeia are două fotografii în care apare alături de Prințul Charles, care îi admiră covoarele. Ea spune cu mândrie că acesta a cumpărat un covor de la ea.
„Eram cu o expoziție la Saschiz și a venit Prințul Charles și, cum a intrat, a văzut covorul meu și a zis: «Ăsta e al meu. Îl vreau». I-a plăcut tare mult. Am fost tare mândră. Acum am de trimis la Londra două covoare de lână pentru care am avut comandă de la niște turiști care au venit și și-au ales ei modelele“, mai spune Maria Nistor, care recunoaște că nu și-ar fi construit o carieră și nu ar fi trăit din țesut dacă MET n-ar fi ajuns la Mălân­crav, atrăgând turiști de peste tot în satul izolat din județul Sibiu.

Mediafax