Managementul Cooperatiei Mestesugaresti este participativ si democratic

Pentru a intelege managementul cooperatist, de tip specific, trebuie inteleasa intai cooperatia, in toate nuantele ei aparte. Miscarea cooperatista antreneaza un volum urias de resurse umane si materiale, activitatea sa fiind circumscrisa ideii de cooperare, principiul de baza al managementului cooperatist fiind insasi cooperarea. Miscarea cooperatista mondiala reprezinta astazi o forta incontestabila, reunind peste 750 milioane de cooperatori din aproape 100 de state, fiind de departe gigantul numarul unu al lumii printre organizatiile neguvernamentale.

Cooperativele reprezinta, fara indoiala, o importanta componenta a economiei de piata moderne si in plan european. In prezent, in tarile Uniunii Europene isi desfasoara activitatea circa 83 milioane de membri cooperatori, iar in cadrul tarilor aflate in procesul de aderare – circa 23 de milioane. Cooperatia, prin insasi menirea, structura si organizarea ei, are un caracter democratic. Democratia cooperatista nu inseamna socialism sau liberalism, cooperatia reprezentand un tip specific de organizare economico-sociala care, prin democratia liber asumata si actiunea libera a membrilor sai, determina mentinerea si dezvoltarea sistemului.

Cooperativele, scoli ale democratiei economice

Caracterul definitoriu al cooperatiei rezida in capacitatea de a realiza un anumit lucru in comun, datorita simplului fapt ca, pentru individ, este mai avantajos sa actioneze in acest mod decat folosind numai mijloace proprii. Unul dintre principiile fundamentale ale miscarii cooperatiste – ce duce la antrenarea unui volum mare de resurse umane si materiale – este acela care prevede ca participarea este libera, degrevata de orice discriminare, pentru toti cei in masura sa contribuie la activitatea economica a organizatiei cooperative si, implicit, sa traga foloasele din aceasta.

In plus, fata de promovarea integrarii sociale, organizatiile cooperative au fost recunoscute de multa vreme ca adevarate -scoli ale democratiei-, ele inscriindu-se (cu preponderenta in tarile in curs de dezvoltare) printre putinele institutii care ofera o sansa democratiei participative. In acelasi timp, acestea ofera membrilor sai o arie larga de afirmare in activitati utile societatii.

Potrivit Declaratiei privind identitatea cooperatista – document cooperatist cu valabilitate mondiala adoptat de Alianta Cooperatista Internationala in 1995 – -o cooperativa este o asociatie autonoma de persoane reunite in mod voluntar, in scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor comune de natura economica, sociala si culturala, prin intermediul unei institutii detinuta in comun si controlata in mod democratic-. Aceasta definitie nu vizeaza fixarea cooperativei intr-un -sablon-. In mod intentionat, campul sau de aplicare este larg, recunoscand ca membrii diverselor tipuri de cooperative se vor implica direct si se vor bucura de libertate in felul in care isi organizeaza activitatile.

Principalele valori ale miscarii cooperatiste

Miscarea cooperatista are la baza urmatoarele valori recunoscute: autoajutorarea, democratia, egalitatea, echitatea si solidaritatea. Respectarea acestor valori in aplicarea lor practica revine, desigur, managementului cooperatist, acesta trebuind sa evolueze astfel incat sa nu aduca atingere valorilor in discutie.

– Autoajutorarea se bazeaza pe convingerea ca toti oamenii pot si trebuie sa lupte pentru a-si controla propriul destin. Cooperatorii cred insa ca deplina realizare individuala poate avea loc numai in asociere cu altii. Ca individ, omul este limitat, dar prin activitatea comuna si responsabilitate mutuala, poate realiza mai mult, in special in cresterea influentei pe piata si in relatia cu oricare tert.

– Democratia presupune nu numai existenta in cadrul cooperativelor a unor drepturi si indatoriri, dar si exercitarea si raspandirea spiritului democratic in sistemul cooperatist, aceasta reprezentand o sarcina perpetua si esentiala, dar dificila. Democratia cooperatista se integreaza total in democratia sociala ideala, fie daca ne referim la elemente precum alegerea conducatorilor, dreptul de reprezentare sau participarea la actul de decizie. Regula -un om – un vot-, aplicata indiferent de proportia participarii financiare individuale, semnifica faptul ca puterea de decizie este asociata omului, si nu capitalului. Aceasta este chiar reflectarea trasaturii de baza a cooperativei, aceea de asociatie de persoane, si nu de capital.

– Egalitatea, ca valoare cooperatista, presupune ca asocierea membrilor sa se realizeze intr-o astfel de maniera, incat toti sa fie egali in drepturi.

– Echitatea se refera, in primul rand, la modul in care membrii sunt tratati in cadrul cooperativei in raport de efortul depus si de fructele culese potrivit efortului.

– Solidaritatea presupune asigurarea conditiilor ca toti membrii sa fie tratati cat mai corect posibil, in contextul in care principiul interesului general sa fie luat permanent in considerare, in mod prioritar in fata celui individual.

Caracteristicile fundamentale ale democratiei cooperatiste

– Cooperativa este autonoma, independenta fata de guvern si de alte firme;

– Cooperativa este o asociere de -persoane-, definirea acestui termen fiind libera. In sfera dispozitiilor legale, de exemplu, se admite atat intelesul de -fiinte umane individuale-, cat si de -persoane juridice-, carora li se acorda aceleasi drepturi ca oricarui alt membru;

– Membrii se reunesc -din proprie initiativa- (voluntar). Membrii sunt ca atare liberi sa se alature sau sa paraseasca cooperativa;

– Membrii cooperatori -isi satisfac nevoile si aspiratiile din punct de vedere economic, social si cultural- prin activitate comuna, si prin urmare cooperativa se organizeaza de catre membrii sai, pentru membrii sai.