Manastirea Horaita este situata intr-o zona bogata in vegetatie forestiera pe drumul modernizat ce trece prin satele nemtene Negresti si Poiana. Prima atestare documentara a lacasului dateaza din 11 iulie 1428 si a fost emisa de catre Cancelaria lui Alexandru cel Bun. In anul 1466, domnitorul Stefan cel Mare da dispozitie ca cele doua sate de vanatori din jurul Cetatii de la Vaslui sa se stramute la Manastirea Horaita, curtea domneasca stabilindu-se in puternica cetate a Neamtului. Calugarii au parasit lacasul si s-au retras in padure, la circa 800 de metri, si nu se vor reintoarece decat in anul 1518. Biserica mare din Horaita constituie o nota aparte in evolutia arhitecturii moldovenesti, apropiindu-se stilistic mai degraba de lacasurile de cult din regiunile microasiatice. Senzatia dominanta pe care o degaja constructia este cea de masivitate specifica constructiilor din piatra, senzatie sustinuta de grosimea neobisnuita a zidurilor, de proportiile mari si de planul arhitectural basilical al edificiului. Interiorul lacasului de cult se prezinta ca o singura incapere de proportii coplesitoare, despartita de altar printr-un zid pe care este montata catapeteasma.
Manastirea Horaita prezinta multe obiecte de valoare, argintarie din secolul trecut, icoane si numeroase carti precum -Evanghelia- ferecata in argint, un -Apostol- tiparit in 1707 sub Constantin Brancoveanu, iar altul din 1683 sub Serban Voda Cantacuzino.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
