-Si asa au fost facut manastire de frumoasa, tot cu aur poleita, zugraveala si pe dinautru si pe dinafara, si acoperita cu plumbu-, mentiona, in scrierile acelor vremuri, cronicarul Ioan Neculce despre Manastirea Putna. Lacasul reprezinta prima ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, ce a fost ridicata intre 1466-1469 pe locul unde, potrivit legendei, a cazut sageata trasa de arcul voievodului. Biserica a fost sorocita ca loc de odihna vesnica pentru cititorul ei si, de-a lungul timpului, a fost reconstruita de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija, inscriindu-se in trasaturile generale ale acelor vremuri. Mormantul domnitorului Stefan cel Mare este acoperit cu un baldachin din marmura alba, varf de creatie a genului, iar cripta cu o piatra pe care frunza daltuita a stejarului aduce aminte de copilaria voievodului. Ziduri masive din piatra inconjoara biserica, accesul facandu-se prin gangul turnului cu metereze. In vecinatatea manastirii, o biserica din lemn a fost adusa din Volovat la Putna de Stefan cel Mare. In amonte, pe valea apei, chilia si o bisericuta scobite in piatra sunt atribuite sihastrului Daniil in beneficiul caruia tot domnitorul ridica schitul Voronet. Muzeul manastirii reflecta statutul avut de asezamantul monahal inca de la intemeiere, fiind cel mai important centru de cultura si creatie artistica medievala din Moldova. Cel mai vechi istoric al manastirii (1761) se datoreaza invatatului Vartolomeu Mazareanu, ecumen la Putna. De a lungul timpului lacasul a suferit numeroase reparatii si refaceri, iar in anul 1966, la initiativa UNESCO, s-a comemorat in toata lumea implinirea a 500 de ani de la intemeierea manastirii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
