Stramosii nostri aveau o constitutie robusta si erau sanatosi. Curand a aparut insa agricultura moderna si omul a trebuit sa faca fata bolilor cardiace, cancerului, obezitatii si diabetului. Nutritionistii sunt siguri ca o reintoarcere la alimentatia straveche ne-ar putea ajuta sa rezolvam multe dintre problemele de sanatate cu care ne confruntam astazi. In 1985, doctorul Boyd Eaton, de la Universitatea Emory din Atlanta, a emis prima ipoteza conform careia o revenire la sursele alimentare ancestrale ne-ar putea nu numai reda silueta, ci si sanatatea. Frecventa mutatiilor spontane a ADN-ului este de 0,5% la un milion de ani, argumenta atunci acesta. Genele noastre sunt, prin urmare, foarte asemanatoare celor ale stramosilor din paleolitic, de acum 40.000 de ani. Ceea ce s-a schimbat insa este alimentatia noastra, o data cu agricultura si mai ales o data cu revolutia industriala. Este evident ca nu ne-am adaptat din punct de vedere genetic la modul actual de a ne hrani, de aceea, alimentatia paleolitica sau preagricola poate sa furnizeze un model pentru nutritia moderna. De la enuntarea acestei teorii, stiinta s-a lansat pe pista studiului regimului alimentar al epocilor stravechi. Fructele, legumele, plantele si ierburile furnizau aproximativ 70% din baza de subzistenta a acestora. Vegetalele erau consumate imediat dupa culegerea lor, fara alte transformari. Plantele erau atunci mai bogate in proteine decat cerealele moderne si, mai ales, mult mai generoase in vitamine, minerale si compusi fitochimici. In ceea ce priveste aportul energetic, oamenii de stiinta estimeaza ca stramosii nostri paleolitici primeau de trei, pana la zece ori mai multe vitamine decat noi. Spre exemplu, omul de Cro-Magnon primea 600 de miligrame de vitamina C pe zi, adica de sase ori mai mult decat nivelul minim pe care medicii il recomanda pacientilor. Alimentatia paleolitica aducea un plus de calciu si potasiu. Carnea ocupa si ea un loc important in alimentatia de demult. Insa aceasta nu era deloc asemanatoare celei pe care o cumparam astazi de la macelarii. Animalele se hraneau doar cu plante si ierburi salbatice si aveau o carne al carei continut in grasimi nu depasea 4%, in loc de 25% cat are astazi. Si inca un lucru important – oamenii preistorici nu consumau deloc lactate. Cum aratau ei? Bine facuti, 1,70-1,80 metri inaltime, sanatosi, fara carii, fara patologii infectioase, fara osteoporoza sau carente nutritionale. Umanitatea datoreaza formidabila sa expansiune agriculturii si cresterii animalelor. Insa, o data cu faina, apar si cariile. Noile alimente echilibreaza balanta – sare, zahar si lactate.
Pentru multi dintre medicii de astazi, regimul alimentar paleolitic merita sa fie reabilitat. Atunci, aporturile de grasimi erau minime, ceea ce prevenea maladiile coronariene si obezitatea. Fructele si legumele mentineau echilibrul lipidic. Consumul cerealelor era limitat, ceea ce este pozitiv, tinand cont ca indexul lor glicemic este prea ridicat. Indexul glicemic (IG), cu alte cuvinte, capacitatea unui produs de a alimenta zaharul din sange, a suscitat interesul cercetatorilor abia cu cativa ani in urma. Studiile au aratat ca procentele cele mai ridicate de IG se regasesc in painea alba, cerealele de la micul dejun, produsele de patiserie, dulciuri si cartofi. Concluziile unui studiu efectuat de curand au evidentiat ca persoanele supraponderale pot slabi prin modificarea indexului glicemic din alimentatia lor. Specialistii recomanda nu numai sa alegem alimente continand -glucide lente-, dar sa si marim aportul de proteine. S-a demonstrat ca putem slabi rapid consumand 25% din totalul caloriilor sub forma de proteine. Medicii sunt insa sceptici ca aceste succese obtinute in domeniul alimentatiei sanatoase vor putea mobiliza indeajuns pacientii incat sa renunte la paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, prajituri, cartofi sau lapte. Cu atat mai mult cu cat acestea reprezinta intre 15 si 25% din regimul nostru alimentar. Fostul presedinte polonez, Lech Walesa, se pare insa ca a gasit o motivatie pentru a adopta un regim vegetarian – teama de carnea susceptibila de a fi infestata cu virusul -Bolii vacii nebune-. -Acum sunt vegetarian. Alimentele pe baza de plante sunt lipsite de riscuri in lumea intreaga-, a precizat Walesa, incurajandu-i pe toti aceia care doresc sa-i urmeze exemplul si sa se hraneasca in mod sanatos.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
