Aparitia si amplificarea acestui fenomen au consecinte deosebit de grave atat la nivelul individului, cat si la nivelul agentilor economici, dar si la nivelul statului.
Prestatorii au numai de pierdut
La nivelul individului trebuie subliniat ca persoanele care presteaza munca -la negru- sunt frustrate de drepturile fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei, si anume masurile de protectie privind securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si tinerilor, salariul minim pe tara, repausul saptamanal, concediu de odihna platit, durata normala a zilei de lucru, dreptul la negociere colectiva in materie de munca, asigurari sociale, de sanatate si somaj, pensii etc. Nivelul scazut al veniturilor obtinute determina, de regula, o deteriorare a profesionalismului, autodisciplinei si motivatiei muncii.
Forta de munca ilegal folosita este supusa la numeroase presiuni: remunerarea si organizarea necorespunzatoare a muncii, conditii grele de munca, saracie, nesiguranta zilei de maine, degradarea fizica. Programul de lucru este de cele mai multe ori de 10-12 ore pe zi, fara a se respecta zilele de repaus sau sarbatorile legale, in conditiile in care nivelul veniturilor realizate sunt foarte scazute. Perioadele in care persoanele presteaza munca fara forme legale nu constituie vechime in munca deoarece pentru acestea nu se platesc contributiile de asigurari sociale. In acelasi timp, persoanele care lucreaza la negru sunt lipsite si de posibilitatea de a se perfectiona profesional si de a-si forma o cariera.
In consecinta, muncind in afara cadrului legal, angajatul suporta de unul singur cele mai importante riscuri si consecinte negative ale acestei optiuni, fiind lipsit de o protectie sociala adecvata.
Sunt prejudiciate veniturile la bugetul statului
La nivelul statului, acest mod ilegal de utilizare a fortei de munca determina pierderi uriase prin neplata impozitului si a altor obligatii catre finantele publice. Rezultatul este scaderea calitatii serviciilor publice, fapt ce conduce in acelasi timp la cresterea si mai mult a taxelor si impozitelor, ceea ce amplifica proliferarea in continuare a muncii la negru.
Faptul ca bugetul de stat si bugetele locale nu sunt alimentate cu sume insemnate din cauza evaziunii fiscale facute pe calea muncii la negru, serviciile oferite de sectorul bugetar lasa uneori de dorit din cauza nivelului scazut al investitiilor si a unei motivari scazute a personalului respectiv din cauza unei politici salariale inadecvate. Sunt, astfel, puse in pericol sectoare vitale, cum sunt apararea, sanatatea, invatamantul.
Angajatorul fraudator isi provoaca singur neajunsuri
Prin utilizarea sistematica a muncii la negru, angajatorul fraudator isi provoaca propriei firme o serie de neajunsuri, intre care: – imposibilitatea promovarii competentei; – inrautatirea imaginii firmei si a reprezentantilor acesteia fata de partenerii de afaceri si fata de viitorii angajati; – mentinerea unui potential latent in privinta conflictelor de munca; – imposibilitatea legala a responsabilizarii lucratorilor angajati fara intocmirea formelor legale, pentru eventualele pagube produse din vina acestora, si dificultatea recuperarii prejudiciilor respective; – perpetuarea lipsei de profesionalism si de interes al angajatilor in executarea sarcinilor de serviciu, cu efect asupra performantelor firmei; – imposibilitatea conturarii unei politici a resurselor umane.
Fenomene nocive in randul firmelor -curate-
La nivelul agentului economic care lucreaza in conditii de legalitate se manifesta fenomene nocive, cu repercusiuni negative asupra performantelor economice, cum ar fi: – concurenta neloiala, prin practicarea, de catre firmele ce utilizeaza munca -la negru-, a unor preturi mici; – migrarea unei parti a fortei de munca; – cresterea presiunii fiscale asupra celor care isi onoreaza toate obligatiile la bugetul statului si bugetele speciale.
Cooperatia mestesugareasca e afectata in mod deosebit
Cooperatia mestesugareasca este un sector afectat in mod deosebit de munca la negru, suportand o concurenta neloiala acerba, mai ales in domenii traditionale din sfera reparatiilor de articole personale, gospodaresti si bunuri de folosinta indelungata, a constructiilor si instalatiilor, serviciilor de igiena personala, confectiilor textile etc.
Organizatiile cooperative mestesugaresti, aflate printre putinele societati private care aplica in integralitatea ei legislatia fiscala, chiar in conditiile nerespectarii principiului echitatii impunerii, respecta normele legale, prin masurile de licentiere a unitatilor de prestari servicii si brevetare a sefilor de unitati, ce stau la baza autorizarii functionarii lor.
In conditiile muncii -la negru-, o buna parte din aceste activitati se realizeaza in spatii improprii, cu dotari tehnice de multe ori rudimentare si in conditii igienico-sanitare sub standardele admise, care nu pot garanta calitatea produselor si serviciilor executate. Organizatiile cooperatiei mestesugaresti reflecta corect in contabilitate obligatiile catre bugetul de stat si intocmesc toate formele legale pentru angajatii lor, inclusiv pentru cei incadrati temporar. Acestea sunt, prin urmare, profund dezavantajate de lipsa unor masuri ferme din partea statului.
In concluzie, concurenta neloiala la care trebuie sa faca fata organizatiile cooperatiei mestesugaresti se manifesta prin tarifele mici practicate de anumiti agenti economici, care sunt posibile, pe de-o parte, pentru ca acestia folosesc munca -la negru- si nu platesc impozite si taxe (sau le platesc la un nivel redus, prin nedeclararea celei mai mari parti a activitatii), iar pe de alta parte prin dotari necorespunzatoare, ceea ce face ca serviciile prestate de acestia sa fie ieftine, dar slabe calitativ.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
