O familie a devenit proprietară peste un sat din Arad după ce a îngrijit o bătrână

Familia care a obținut în instanță aproape tot extravilanul unui sat arădean, intrând în conflict cu unii localnici pe care urma să îi evacueze, a moștenit averea de la o bătrână care locuia în Arad, pe care o mai ajuta, în ultimii ani de viață femeia primind medicamente de la comunitatea evreiască.
Familia Colțeu este cunoscută în satul arădean Nadăș, care are 1.200 de locuitori, doar de aproximativ cinci ani, când a obținut în instanță, în urma unei sentințe definitive și irevocabile, aproximativ 8.700 de hectare de terenuri în extravilanul localității.
Cum Nadăș are cu doar câteva zeci de hectare în plus în extravilan, se poate spune că beneficiarii sentinței au obținut aproape un sat întreg.
"Am fost norocoși, a fost o moștenire", rezumă fiica împroprietăriților, Simona Ilieș, care a devenit directorul ocolului silvic privat pe care familia sa l-a înființat după ce a obținut terenurile, majoritatea împădurite.

Moștenirea familiei Colțeu
Simona Ilieș a declarat că părinții săi, Mihai și Viorica Colțeu, au obținut terenurile de la o bătrână evreică, Ecaterina Mairovitz, care a murit la 93 de ani, înainte să se bucure de colosala avere.
"Părinții mei au dobândit dreptul de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul satului Nadăș, dintre care unele cu pădure, în calitate de legatari universali desemnați de moștenitoare (Ecaterina Mairovitz – n.r.), proprietarul înscris în cartea funciară, de la care statul comunist le preluase în mod abuziv. Retrocedarea s-a dispus prin hotărâre judecătorească irevocabilă, în sentință fiind individualizate terenurile restituite prin indicarea numărului cărților funciare, cu numerele topografice și suprafețele corespunzătoare, care figurau înscrise pe numele fostului proprietar, deposedat", a declarat Simona Ilieș.
Conform avocatului familiei Colțeu, Nicolae Crăciun, demersurile pentru restituirea terenurilor au fost începute de Ecaterina Mairovitz cu câțiva ani înainte de a muri. Femeia era nepoata unui om de afaceri evreu de origine maghiară, Grosz Iosif.

A murit înainte să primească toată averea
Ecaterina Mairovitz a rămas fără soț înainte de Revoluție, acesta murind. Cum nu avea copii sau alte rude, ea a apelat, în ultimii ani de viață, la ajutorul comunității evreiești, a cărei membră era. Nu atât din cauza lipsei banilor, cât pentru că era bolnavă.
"Beneficia de asistență socială din partea comunității noastre. Primea zilnic mâncare, medicamentele necesare și îi trimiteam acasă asistentă personală, care îi făcea și curățenie. Noi nu aveam informații despre proprietățile pe care le revendicase, pe noi ne interesa că doamna nu se descurca de una singură, avea nevoie de ajutor", a declarat președintele comunității evreiești din Arad, Ionel Schlesinger.
Locatarii clădirii în care a locuit bătrâna, situată în centrul Aradului, pe strada Unirii, o cunoșteau foarte bine. O fostă vecină, care s-a recomandat ca fiind cea mai apropiată prietenă a bătrânei, a povestit corespondentului MEDIAFAX că bătrâna trăia dintr-o pensie de urmaș și dintr-o alocație financiară asigurată de comunitatea evreiască.
"Ea și soțul au locuit în clădirea asta din timpul mareșalului Antonescu. Mi-a povestit că, fiind evrei, au fost scoși cu forța din casă, au primit o oră să-și strângă toate lucrurile. Așa a ajuns aici, casa fiind de stat la acea vreme, dar a reușit să-și cumpere locuința în anii '90. A mai moștenit un apartament de la familia Grosz, tot în centru, pe strada Mihai Eminescu, care a intrat acum în posesia familiei Colțeu, împreună cu apartamentul de aici", afirmă vecina.
Despre Iosif Grosz, locatarii nu știu prea multe, decât că a fost "un maghiar de religie mozaică foarte bogat".
"Iosif Grosz se ocupa mai ales de comerț, dar, fiind evreu, în perioada interbelică a fost obligat să-și treacă terenurile pe numele său, pentru că erau pe firmă și evreii nu mai aveau voie să aibă firme. După al doilea război mondial, a venit naționalizarea și a pierdut totul. Nepoata sa, scumpa mea prietenă, a luptat din greu să recapete proprietățile, dar nu a mai trăit să se bucure de ele. A dat totul familiei Colțeu, care a venit în clădire în 1976. S-a împrietenit cu Viorica Colțeu, au făcut contract de îngrijire. Mihai Colțeu era, înainte de Revoluție, secretar de partid la Pâncota", a declarat fosta prietenă a bătrânei.
Conform locatarilor, Mairovitz a obținut cu numai patru luni înainte de deces apartamentul revendicat pe strada Mihai Eminescu, din centrul istoric al orașului, care a fost inițial al lui Iosif Grosz.
Potrivit unui document obținut de corespondentul MEDIAFAX de la Primăria Arad, familia care locuia în apartamentul dobândit de Mihai și Viorica Colțeu a fost evacuată.
Imobilul, aflat înainte în patrimoniul municipalității, fusese retrocedat Ecaterinei Mairovitz în iunie 2004, iar după decesul bătrânei, patru luni mai târziu, moștenitorii legali, adică familia Colțeu, au introdus acțiune în instanță pentru evacuarea locatarilor. În februarie 2005 a fost emisă sentința în acest sens de către Judecătoria Arad, iar familia evacuată a primit, în 2008, o locuință socială de la autoritățile locale.

Război între moștenitori și localnici
În urmă cu o săptămână, neînțelegerile dintre unii localnici și moștenitorii extravilanului din Nadăș au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentințe de evacuare a unei familii. Peste 30 de localnici din Nadăș s-au adunat pentru a-i susține pe cei care locuiau în gospodăria ce urma să fie evacuată, declarând jurnaliștilor că beneficiarii sentinței au obținut aproape toate terenurile și pădurile din zona satului.
Familia Colțeu a venit atunci cu un buldozer și pe o pășune, unde există un adăpost pentru ciobani și animale, vrând să evacueze terenul. În ambele situații, jandarmii și polițiștii au intervenit pentru a se evita conflictele între părți, iar evacuările nu au fost puse în practică.
"În 21 noiembrie a fost programată executarea silită a unei sentințe civile, prin care un localnic a fost obligat de instanță să ne lase în deplină proprietate și posesie un teren. În timpul efectuării preparativelor de executare au apărut câteva mașini în care se aflau circa 15 persoane, care au început să ne amenințe și să ne insulte, aruncând cu pietre în noi și cerându-ne să oprim executarea silită", a afirmat fiica împroprietăriților Simona Ilieș, care susține că de față au mai fost "indivizi care fie fuseseră scoși, pe bază de hotărâri judecătorești, din terenurile părinților, pe care le ocupaseră abuziv, fie se află în procese nesoluționate încă".
"Din cauza comportărilor agresive ale acestor persoane, executorul judecătoresc a fost nevoit să oprească executarea. Am formulat plângere penală împotriva inițiatorilor și participanților la aceste agresiuni", a mai declarat directoarea ocolului silvic privat din Nadăș.
Referitor la terenurile extravilane deținute în Nadăș, familia Colțeu afirmă că toate suprafețele au fost obținute de la stat, neavând pretenții de la nicio persoană fizică, și că litigiile pe care le mai are cu anumiți localnici sunt pentru că aceștia ar ocupa abuziv suprafețe retrocedate.
"Nu cerem evacuarea oamenilor din sat, pentru că nu avem terenuri decât în extravilan. În pădure există enclave în care sunt situate terenuri aflate în proprietatea sătenilor, pe care aceștia le exploatează nestingheriți de noi. Persoanele vizate de noi, care nu sunt multe, sunt acei indivizi care nu au titlu de proprietate asupra unor terenuri din interiorul pădurii, în posesia cărora au intrat prin uzurpare imediat după Revoluție, când reacția autorităților la nelegiuiri era aproape inexistentă", a afirmat fiica familiei Colțeu.
Moștenitorii acuză Primăria Tauț, de care aparține satul, că "a eliberat în multe cazuri adeverințe nereale și i-a încurajat pe uzurpatori, prin neintervenirea cu promptitudine în vederea lămuririi acestora asupra situației juridice reale a terenurilor pe care le ocupaseră".
Avocatul Stelian Lupu reprezintă 20 de localnici care au litigii cu familia Colțeu.
"Familiile pe care le reprezint sunt în litigiu pentru aproximativ cinci hectare de terenuri agricole și pășuni în extravilan, pe care și-au construit case sau alte anexe cu mulți ani în urmă. Interesant este că localitatea are, conform registrului cadastral, 8.762 de hectare, cam câte au fost retrocedate familiei Colțeu", spune avocatul.

Terenul pe care se află dispensarul și Căminul Cultural, disputat
Familia Colțeu este în proces și cu Primăria Tauț, pentru un hectar de teren situat în sat, dosar în care se așteaptă o primă sentință în luna decembrie.
"Am solicitat terenul în baza legii nr.10/2001. Pe acest teren sunt amplasate obiective ce nu împiedică retrocedarea: un magazin în care nu se vinde nimic și un birt, ambele deținute abuziv de Cooperativa de Consum Târnova, și unele anexe și încăperi dețintute abuziv de Primăria comunei Tauț, un cazan de țuică, o fostă stațiune de montă dezafectată și alte încăperi cu destinație neprecizată", susține Simona Ilieș.
Reprezentanții Primăriei susțin însă că sunt proprietari de drept, intabulați din 2010, iar pe terenul revendicat, aflat în mijlocul satului, se află și dispensarul, Căminul Cultural și un magazin alimentar funcțional.
"Am investit 200.000 de lei în ultimii doi ani în acel dispensar, pentru că e nevoie unul la un sat cu peste o mie de oameni", afirmă primarul, Gheorghe Pleș.
Viceprimarul comunei, Petrică Horga, spune că terenul a fost intabulat prin sentință judecătorească obținută în 2010.
"Am început demersurile de a intabula terenul și clădirile – care aparțin comunei, că la Nadăș a fost Primărie în trecut – în anul 2008, când am văzut că familia Colțeu a primit pădurile și pășunile. După ce am intabulat, au deschis proces de revendicare, iar acum așteptăm o sentință", explică edilul.
Scutiți de impozite pentru pădurile deținute
Reprezentanții Primăriei Tauț afirmă că familia Colțeu nu plătește impozite pentru pădurile și pășunile obținute, iar comuna ar pierde în acest fel aproximativ 500.000 de lei pe an.
"Au vreo 5.700 hectare de pădure plus pășune împădurită, dar nu plătesc impozit. Am înțeles că au obținut ceva scutire de la Guvern pentru că pădurea e în apropiere de Barajul Tauț, o zonă protejată. Interesant e că și eu și alți localnici avem acolo pădure și plătim 60 de lei pe hectar", spune viceprimarul.
   Edilii au făcut un calcul și afirmă că, dacă familia Colțeu plătea impozite, bugetul local ar fi câștigat 500.000 de lei pe an, bani care ar acoperi timp de trei luni toate salariile angajaților din subordinea Primăriei, inclusiv ale dascălilor.
   "La cât lemn exploatează în pădurea aia, poate ar trebui să plătească totuși și impozite. Dar ei plătesc acum la bugetul local doar în jur de zece mii de lei pe an, doar pentru clădirile pe care le au și terenurile de sub ele", spune viceprimarul.
Familia Colțeu afirmă, în schimb, că a obținut scutirea de impozite în baza Legii 46/2008.
"E vorba de Codul Silvic, cererea noastră fiind avizată favorabil. Dacă legea spune că pădurea noastră se încadrează în aceste scutiri, de ce să facem cadou Primăriei Tauț sumele aferente impozitului? În baza acestei legi, noi avem restricții la exploatarea masei lemnoase, pădurea fiind în aria protejată", a explicat Simona Ilieș, în timp ce reprezentanții Direcției Silvice Arad, fosta gestionară a pădurilor retrocedate, confirmă că se acordă această scutire de impozite în cazul pădurilor din apropierea Barajului Tauț.
Mediafax