Omul – creatorul caniculei

In ultimii ani, romanii nu au prea avut parte de ierni adevarate. Ultima zapada -serioasa- a cazut in anul 1996. De atunci, copiii asteapta, in zadar, o saptamana buna de sanius sau macar un pic de zapada din care sa poata sa ridice un om alb cu ochii de carbune. Iernile caldute au alternat in ultimii ani cu veri de-a dreptul sufocante. In plus, perioada calda s-a lungit, acoperind si cate jumatate din anotimpurile de tranzitie. Fenomenul de incalzire este unul global. Specialistii au elaborat o multime de teze referitoare la acest lucru, batranii vorbesc despre o anumita ciclicitate in alternanta frig – cald, iar alarmistii religiosi pun totul pe inceputul sfarsitului lumii si pe rautatea omului. Culmea este ca omul poarta cea mai mare vina in schimbarile climaterice din ultimii ani. El este cel care si-a supraincalzit lumea, producand efecte abia acum studiate.

Canicula, pesti morti si inundatii

Luna lui Cuptor a fost cumplita. Potrivit statisticilor, pana pe 26 iulie au fost doar sapte zile cu temperaturi sub 30 de grade Celsius. Temperaturile de 32-33 de grade au fost frecvente, iar perioada de canicula din 16 si 17 iulie a fost de-a dreptul insuportabila. In cele doua zile s-au inregistrat temperaturi de 35 si 36 grade la statiile meteo, iar in oras, pe asfaltul fierbinte, iesenii au trebuit sa suporte pana la 39 de grade. -Nu degeaba luna iulie este numita luna lui Cuptor. Temperaturile normale pentru iulie sunt intre 28 si 34 de grade Celsius. In ultimii ani s-au inregistrat, in general, temperaturi mai mari cu doua-trei grade fata de normal, ceea ce este mult-, spune Mircea Amariucai, directorul Centrului Meteorologic Regional -Moldova-. Cei care au mers la mare saptamana trecuta s-au confruntat cu un alt aspect al incalzirii. In timp ce aerul avea 26-27 de grade Celsius, apa marii avea 28,7 grade. Practic, nu aveai nici o sansa sa te racoresti in apa. Apa are inertie termica mai mare. Din cauza caldurii excesive, algele verzi s-au inmultit peste masura, ceea ce a dus la moartea pestilor prin asfixiere, fenomen rar intalnit in mare. Tot saptamanile acestea, in tara s-au mai inregistrat fenomene ciudate. Ploi torentiale de cateva minute au blocat strazi, dupa saptamani de caldura au venit inundatii care au afectat zonal sate intregi. Nici in lume situatia nu sta altfel. Saptamana trecuta, in Arabia, o tara calda, a nins. Acum 15 ani, Marea Baltica era atat de rece, incat nu se putea face baie. Astazi, pe tarmul Marii Baltice se face plaja si turistii se bucura si de apa.

Teoriile stiintifice vorbesc despre efectul de sera sau de eruptiile solare

Puse cap la cap, toate aceste fenomene se datoreaza schimbarilor climaterice. Mai multe teorii confirma acest lucru, dar cauzele sunt inca studiate. O teorie neverificata nici matematic si nici altfel pune schimbarile climaterice pe seama modificarii inclinatiei axei Pamantului. Unii merg si mai departe, si leaga acest lucru de alinierea planetelor din mai 2000, fenomen ce ar fi afectat -aranjarea- Pamantului in sistemul solar. Batranii au o vorba care spune ca, intotdeauna, dupa sapte ani de seceta vin sapte ani de frig. Romania nu a prea avut insa ani foarte frigurosi, in ciuda folclorului. De ciclicitate se leaga insa si teorii stiintifice. Una dintre ele foloseste ca numar nu fatidicul 7, ci numarul 11. Aceasta teorie se leaga de activitatea solara, iar observatiile confirma faptul ca, din 11 in 11 ani, se produc eruptii solare si se intensifica activitatea. O teorie nou-nouta, venita din spatiul rus, afirma ca ciclicitatea ar fi de 33 de ani. Cea mai plauzibila teorie ramane insa cea a efectului de sera. Aici, studiile au confirmat incalzirea planetei cu 1-4 grade Celsius, ceea ce duce la schimbari climaterice. -In ultimii ani s-a observat si extinderea masei de aer tropical spre nord. Deci, se leaga si de circulatia generala a maselor de aer-, explica Mircea Amariucai. S-au facut studii si despre aridizare. In zona de sud-est a Moldovei, de exemplu, in judetele Vaslui, Galati, ca de altfel si in Basarabia, cantitatea de precipitatii este in general deficitara.

Animalele o iau razna si batranii cred ca vine sfarsitul lumii

Batranii au alte teorii. Ei stiu din mosi ca pamantul se razbuna o data la sapte ani. Tot popular se spune ca, dupa o iarna geroasa, vine o vara foarte calduroasa. Ultimii ani nu au prea confirmat zicalele populare pentru ca iernile blande au fost precedate de veri caniculare. -Se schimba vremea, asa cum zice la Biblie. Se face cerul ca arama, nenorocirile vin una dupa alta, cand prea cald, cand prea multa apa, cand foc in paduri. Eu cred ca se apropie sfarsitul lumii, ca alta explicatie nu vad-, ne-a povestit Maria Anton (73 ani). Dintotdeauna, batranii au fost plini de superstitii legate de fenomenele meteorologice. Porcul cu paiul in gura inseamna ploaie sigura, ca si scaldatul vrabiilor in praf. -Dar ca anul acesta, n-am vazut niciodata atatea semne. Matele au innebunit din decembrie si au inceput sa faca dragoste, porumbeii clocesc de mai multe ori, totul este anapoda-, spune baba Maria. Caldura indelungata poate intr-adevar produce efecte asupra animalelor. -In perioada foarte calda, animalele pot deveni agresive. Ceasul biologic nu este neaparat afectat de caldura, dar este posibil ca pasarile, de exemplu, sa scoata mai multe randuri de pui decat este normal, din cauza perioadei calde mai indelungate-, spune Victor Perisencu, medic veterinar.

Caldura face vin mult si dulce

Anul acesta, din fericire, Iasiul nu a suferit din cauza lipsei de precipitatii. In unele zone din Moldova, chiar s-au depasit valorile medii multianuale. -Pana acum am avut cantitati de 300 l/mp in toate judetele Moldovei. Cu toate ca am avut si furtuni, zona a fost ferita de inundatii-, spune directorul CMRM, Mircea Amariucai. Anul trecut insa, deficitul a dus la productii slabe de porumb si de grau. In schimb, a fost un an exceptional pentru vita-de-vie, mare iubitoare de caldura. Strugurii au fost buni si dulci, iar vinul, mult. -La noi, s-a simtit din plin. Si acum au oamenii in beciuri vin de anul trecut, pe care nici nu mai au cui sa-l vanda-, spune Constantin Arustei, primarul comunei Tomesti. O scurta plimbare prin piata ii da indicii chiar si omului de rand. In ultimii doi ani, de exemplu, pepenii verzi au aparut pe tarabe la inceputul lunii iulie si nu la sfarsit. In schimb, fasolea pastai a disparut rapid. Conditiile climaterice favorizeaza unele soiuri si defavorizeaza altele. Conditiile agrometeorologice din luna iulie, de exemplu, au favorizat unele infectii la plante, ca putregaiul alb la floarea-soarelui, mana si fainarea la vita-de-vie, rapanul si fainarea la pomii fructiferi.

Producerea energiei este principalul poluator

Principalul vinovat de schimbarile climatice este omul. El este cel care sta la baza efectului de sera. El este principalul poluator. Folosirea globala a energiei a crescut fara precedent in secolul XX. In ciuda tehnologiilor performante, 90% din cerintele energetice sunt combustibilii fosili, care sunt si poluanti. In ultima perioada, din cauza ca rezervele de combustibili lichizi sunt limitate, in multe tari, printre care si Romania, s-a revenit la folosirea carbunelui, un alt agent poluator. Masinile adauga un grad la cresterea temperaturii. La noi, in ultimii ani, numarul de autoturisme aproape s-a dublat, ceea ce a dus, implicit, la cresterea poluarii. Emisiile de gaze dauneaza atat plantelor, animalelor, cat si omului. Asezarile umane sunt, de asemenea, o componenta care creeaza presiune asupra mediului. In ultimii 50 de ani, populatia tarii aproape s-a dublat. Dar in timp ce numarul celor stabiliti la tara a ramas aproximativ constant, in jurul cifrei de 11 milioane, in orase, numarul locuitorilor a crescut de la patru milioane in 1948 la 12 milioane in 1994. Or, orasele sunt poluatori de categorie grea, in primul rand pentru ca trebuie incalzite. Producerea de energie este una dintre activitatile industriale care pun cele mai multe probleme mediului. Combustia carbunelui, a gazelor naturale si a petrolului duce la emisia diferitelor componente polunate ca pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon. Productia de energie hidroelectrica poate modifica regimurile cursurilor de apa. Deci, oricum se pune problema, producerea energiei are impact negativ asupra mediului. Specialistii afirma ca in Europa este posibila o imbunatatire a eficientei energetice prin vehicule si instalatii cu consum mai eficient si o mai buna izolare termica a cladirilor. Toate acestea costa bani si cu astfel de probleme, nerezolvate inca, se confrunta si occidentalii.

Panouri solare si turbine eoliene, alternative la pacura si carbune

Agricultura reprezinta si ea una dintre activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. Modul de utilizare a suprafetelor agricole, amenajarile agricole, aplicarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor influenteaza mediul, implicit schimbarile de clima. Defrisarile masive din ultimii ani au dus la deteriorarea stratului de ozon. Taierile de paduri pentru productia comerciala de lemn au efecte nu numai asupra resurselor, dar si asupra capacitatii de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei. Nu sunt paduri, nu este destul oxigen si nici destula ploaie. In plus, poluarea are nivel mai ridicat. Cum principalul poluator este producerea de energie, specialistii au gasit rapid si solutii, dar costisitoare. Intr-un raport al Inspectoratului Teritorial de Mediu sunt date cateva alternative la folosirea combustibilor fosili. Numai 42% din potentialul hidroenergetic este amenajat pentru exploatare. Potrivit studiilor, in tara exista cel putin 1.000 de posibile amplasamente pentru microhidrocentrale. Energia geotermica este o alta solutie. In prezent, 25 de localitati se incalzesc partial din astfel de energie. Exista insa si alte localitati cu potential, cum ar fi Snagov, Oradea, Calimanesti. Biomasa ar fi alta sursa de energie. Dezvoltarea instalatiilor de termoficare cu combustibil lemnos ar fi ideale pentru zonele de langa paduri ca Vatra Dornei sau Nehoiu. Folosirea biomasei este benefica pentru ca aceasta este neutra din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, unul dintre principalele gaze cu efect de sera. Pe litoralul Marii Negre si in regiunile muntoase pot fi amplasate turbine eoliene. Energia solara poate fi folosita eficient. Cei care au mers la mare in urma cu 20 de ani, sigur isi aduc aminte de panourile urate de pe langa hoteluri. Panourile termosolare reuseau destul de bine sa acopere nevoile unui hotel cu patru etaje. Potrivit specialistilor, sistemele termosolare ar putea fi folosite in toata tara pentru incalzirea apei. In cazul unui bloc nou, o dotare cu panouri solare ar costa 10% din valoarea constructiei si s-ar amortiza in aproximativ 10 ani. Practic, peste 20 de ani, Iasiul ar putea arata ca-n filmele stiintifico-fantastice, cu panouri solare, autoturisme nepoluante si silentioase, verdeata peste tot. Dar la fel de bine ar putea arata ca o tara calda, foarte poluata, in care oamenii au uitat ce e acela un palton, dar trebuie sa foloseasca masti cu oxigen.

Schimbari termice cu efect bacterian asupra populatiei

Insectele au devenit agresive

Canicula din ultimele zile a avut un efect neasteptat asupra insectelor, care au devenit mult mai agresive si au inceput sa atace oamenii. 30 de persoane din Targu Mures s-au prezentat, in ultimele doua saptamani, la Serviciul Mobil de Urgenta din localitate, dupa ce au fost intepate de diverse insecte. Medicii au avertizat ca exista pericolul transmiterii unor virusi prin intermediul intepaturilor, cel mai periculos fiind cel care provoaca meningoencefalita, si au informat ca, in ultimele zile, 29 de persoane s-au prezentat la Serviciul Mobil de Urgenta cu edeme si complicatii cauzate de muscaturile unor insecte. Potrivit medicilor, cei mai expusi intepaturilor sunt copiii si cei care isi petrec timpul liber pe malul raurilor sau la iarba verde. Majoritatea pacientilor sunt atacati de viespi, albine, capuse sau paianjeni, dar si o banala muscatura de tantar poate fi periculoasa, mai spun medicii. Doctorul Adrian Strainu Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase -Prof. dr. Matei Bals-, a afirmat ca, din cauza schimbarilor termice, este de asteptat sa se modifice si spectrul bacterian, care poate genera infectii pe termen lung. Directia Sanitar-Veterinara cere populatiei sa faca dezinsectie in gospodarii, sa foloseasca produse chimice impotriva insectelor si sa-si protejeze incaperile cu plase puse la ferestre.