OPERATIUNEA FOTOSINTEZA

In scandalul BRS, oficialitatile Bancii Nationale par sa demonstreze ca dispun de functiunea fiziologica specifica functionarului-planta ce a imprumutat verdele valutei forte pe care o administreaza: directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a reusit sa sintetizeze substantele organice ale fraudelor de la banca lui Sorin Vintu din doua exemple pe baza carora a decretat ca vinovat de dezastrul de la Banca Romana de Scont este nu SOV sau Grupul Gelsor, ci tocmai firma pagubita cu peste 235 miliarde de lei. Incercand sa faca lumina prin paienjenisul de clorofila de la BNR in care coincidentele se intrepatrund ca o panza de paianjen (guvernatorul Isarescu a fost coleg de facultate cu presedintele BRS, viceguvernatorul Ghizari i-a fost pana de curand partener de vanatoare aceluiasi Nicolaescu, iar dl Cinteza se conversa la -per tu- cu bancherul pana cu doua-trei zile inainte de disparitia subita a acestuia), cotidianul -Curentul- va prezinta astazi o serie de documente care demonteaza tot scenariul tesut de capii BNR: acela ca la BRS a existat o cardasie intre presedintele Nicolaescu si clientii care mai apoi s-au considerat pagubiti. Documentele dovedesc faptul ca singura companie care a semnalat operatiunile fictive de la BRS a fost Dramiral si ca sesizarile acesteia au fost facute cu mult inainte de datele de 10 sau 14 decembrie, invocate de BNR. Atitudinea responsabililor Bancii Nationale pare greu de inteles, fiindca il trece in planul secund pe Sorin Ovidiu Vintu, principalul beneficiar al tunurilor trase de banca, incercandu-se scoaterea castanelor din foc prin mainile unei firme private. Asta, in vreme ce milioane de romani, clienti ai companiilor de stat ASTRA sau Posta Romana, vor fi afectati inevitabil de disparitia in haul de la BRS a unei sume care trece de 15 milioane de dolari…

Directorul Directiei de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale, Nicolae Cinteza, a trasat joi, in cadrul unei conferinte de presa, -linia- absolut bulversanta pe care va merge BNR in anchetarea fraudelor de la Banca Romana de Scont. Teza sa este existenta unor relatii dubioase intre anumiti clienti (chiar daca acestia sunt, practic, chiar cei pagubiti de banca) si presedintele BRS, Teodor Nicolaescu, partile convenind asupra unor operatiuni ilegale. Astfel, potrivit logicii dlui Cinteza, marele vinovat asupra situatiei de la BRS ar fi nu Sorin Ovidiu Vintu sau Gelsor, principalii beneficiari ai scurgerilor din banca, ci chiar grupul Dramiral, singurul care a depus pana acum plangere la Parchet si la Politie, reclamand ca i s-a umblat fara stiinta sa in conturi, cauzandu-i-se un prejudiciu de peste 235 miliarde de lei. Argumentele domniei-sale se leaga de intarzierea cu care Dramiral ar fi depus aceste plangeri si faptul ca, inainte de a semnala aceste nereguli, in conturile firmei au intrat o serie de credite acordate de BRS, cu care, imediat, societatea a facut plati catre alti clienti. Vom demonstra in continuare ca dl Cinteza a prezentat date si cifre eronate, reluand obsedant nume ale unor companii si prezentandu-le fara complexe situatia conturilor, fara a se sinchisi de secretul bancar, dar invocandu-l imediat atunci cand a venit vorba de Sorin Vintu, pe care de-abia l-a amintit, fiind nevoit sa zaboveasca cateva zeci de secunde asupra acestuia doar la insistentele repetate ale ziaristilor.

Operatiunile – fara stiinta si acordul clientului si tinta falsa – Dramiral

-Marile dezvaluiri- facute de Nicolae Cinteza vizeaza doua transferuri efectuate din conturile unor societati comerciale in cele ale Dramiral, in suma de 14,7 miliarde de lei, unul pe 1 octombrie 2001, in valoare de 4,1 miliarde, celalalt pe 5 noiembrie, insumand 10,6 miliarde. Inainte sa ajunga la Dramiral, banii respectivi au fost rulati fie prin conturile unor persoane fizice, fie prin societati de valori mobiliare precum Bucuresti International Securities (BIS), firma care se crede ca ii apartine chiar lui Teodor Nicolaescu. Suspiciunea dlui Cinteza este alimentata de faptul ca, la cateva minute dupa ce banii au intrat in contul Dramiral, aceasta a efectuat plati catre Rafo Onesti, concluzia supraveghetorului BNR fiind ca -daca nu stia de acesti bani, Dramiral nu avea cum sa faca plati-. Demn de semnalat este faptul ca dl Cinteza precizeaza si orele de realizare a acestor transferuri de bani, toate petrecandu-se dupa 20.00. Or, se cunoaste ca, potrivit procedurilor bancare, ordinele de plata pentru sume de ordinul miliardelor se primesc la banca inainte de pranz, cel mai adesea pana in ora 11; cand au fost ele operate in realitate este o problema care tine efectiv de responsabilii bancii. Astfel, concentrandu-ne asupra situatiei din 5 noiembrie, prezentata de dl Cinteza ca o chintesenta a -cardasiei- dintre Dramiral si BRS, trebuie remarcata o prima gafa: firmele Raptor si Rapcol, creditate de BRS cu 25 de miliarde, din care, ulterior, 10,6 au ajuns la Dramiral, nu au fost infiintate in acea zi, ele fiintand de multa vreme. In acea zi, lor li s-au deschis conturi la BRS, fiind creditate, fara sa ceara si fara sa existe vreun contract in acest sens. Apoi, trebuie precizat ca, in acea zi, Dramiral a platit catre Rafo nu 10,6, ci 47,5 miliarde de lei, prin ordinele de plata numerele 252 si 253. Ambele documente au fost depuse la banca inainte de ora 11, platile efectuandu-se pe baza disponibilului existent in cont din ziua precedenta. Cat despre cele 10,6 miliarde intrate in contul Dramiral, intr-o adresa emisa bancii pe 10.12.2001, Dramiral arata ca suma in cauza face parte dintr-un sir de creditari ale contului sau 2511000041501211 in perioada 25.09 – 07.12.2001, totalizand nu mai putin de 166 de miliarde de lei, de la diferite firme pe care Dramiral nu le-a putut identifica, deoarece nu exista la fisele de cont ordine de plata pentru incasarea sumei respective. De asemenea, Dramiral a semnalat faptul ca a beneficat de credite si din partea BRS, de care nu a avut cunostinta, in valoare totala de 118,5 miliarde de lei. Si, pentru a risipi teoria dlui Cinteza ca Dramiral a semnalat miscarile suspecte abia pe 10 decembrie, adica imediat dupa ce i s-a respins de catre BNR achizitionarea pachetului majoritar la BRS, mentionam Adresa nr. 703 din 28 noiembrie trimisa de firma catre BRS, dublata de o alta, in 4 decembrie, prin care, inca de atunci semnala plati efectuate din contul curent care nu au baza legala (nu exista ordin de plata intocmit de Dramiral).

De ce se incearca inca mutarea centrului de greutate a scandalului de la BRS pe firma Dramiral? Pentru a ascunde adevaratele gauri ale BRS, facute tocmai companiilor cu capital de stat, in special societatii de Asigurare-Reasigurare ASTRA si Postei Romane. Dl Cinteza a mentionat cele doua societati, in dreptul AstreI indicand drept pierdere patru milioane de dolari (desi, conform declaratiilor lui Teodor Nicolaescu, inregistrate pe suport magnetic, suma pe care Astra o plasase in pusculita lui SOV era dubla – -la noi au intrat opt milioane virgula ceva-, afirma bancherul BRS), iar despre Posta Romana a indicat drept -posibil- furtul a trei milioane de dolari, cont constituit colateral pentru credite acordate de banca tertilor, fara a se sti daca exista si contracte incheiate intre Posta Romana si societatile ce au beneficiat de aceste credite. Dl Cinteza a uitat, involuntar, sa aminteasca de inca patru milioane de euro plasate de Posta Romana la Banca de Investitii si Dezvoltare (BID), cealalta banca a lui Vintu, si plasate, bineinteles, de BID la BRS! Dintr-o data, avem dimensiunea unei tepe de peste 15 milioane de dolari, la care, daca mai adaugam inca un milion USD apartinand unui SIF ce avea cont la BRS, obtinem adevaratul tun tras de SOV statului roman. Scotand insa in fata -tinta falsa- numita Dramiral, oficialii BNR nu fac altceva decat sa acopere adevaratele fraude de proportii petrecute pe bani publici la BRS.

Auditul, un ambalaj in care BNR ascunde si acum falimentul BRS

Atat dl Cinteza, cat si consilierul Adrian Vasilescu continua sa afirme ca, la sfarsitul lui octombrie, cand echipa de control a Bancii Nationale a plecat din BRS, banca avea o situatie buna. Culmea este ca, desi directorul Supravegherii din BNR afirma ca -la controlul efectuat in cursul lunii octombrie, echipele BNR s-au ocupat numai de activitatile de creditare ale bancii- (incercand astfel sa se spele pe maini de toate celelalte transferuri fictive), niciunul dintre inspectori n-a descoperit macar vreuna dintre cele cateva zeci de operatiuni de creditare operate fara nici un document doveditor de catre BRS fata de Dramiral. De asemenea, apreciind solvabilitatea bancii -mai mult decat buna, adica 47% fata de minimul de 12% acceptat-, dl Cinteza – ca si colegul sau de la BNR, Adrian Vasilescu, in interviul de mai jos – citeaza parca din raportul de audit efectuat de PriceWaterhouseCoopers, evidentiind situatia BRS la 31.10.2001, in care se arata ca volumul -creditelor indoielnice- atinge astronomica suma de… 28 milioane de lei, adica sub 1.000 de dolari!