Parlamentul European cere penalizări, inclusiv înghețarea fondurilor, pentru țările UE care încălcă valorile statului de drept

PE cere CE să creeze imediat un sistem de monitorizare a modului în care statele membre respectă valorile UE și criteriile de aderare și să instituie penalizări, inclusiv înghețarea fondurilor comunitare, pentru țările care încalcă aceste valori, se arată într-o rezoluție adoptată joi.
Rezoluția, adoptată cu 312 de voturi „pentru“, 244 „împotrivă“ și 27 de abțineri, analizează respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012 și constată că în toate statele UE există încălcări ale valorilor, principiilor și legislației comunitare.
„Prea multe locuri în Europa și prea multe cazuri arată că există încă deficiențe. Dacă UE vrea să reprezinte o forță morală care să influențeze restul lumii în sens pozitiv, trebuie să fie strictă în interiorul său“, a spus raportorul ALDE Louis Michel.
Eurodeputații au cerut Comisiei Europene să stabilească imediat un nou sistem de monitorizare a respectării criteriilor de aderare la UE, cunoscute drept „criteriile de la Copenhaga“, în mod constant și obiectiv. Acest nou „mecanism Copenhaga“ ar trebui pentru a stabili indicatori, recomandări obligatorii și pentru a impune penalizări, inclusiv înghețarea fondurilor UE, pentru țările care încalcă aceste criterii, evitând standardele duble, se arată în text.
Eurodeputații au propus de asemenea revizuirea articolului 7 din Tratat (regulile care stabilesc dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE într-un stat membru). Obiectivul ar fi diferențierea clară între etapele de „risc“ și „încălcare“. Pentru a preveni încălcările valorilor UE pe termen lung, deputații mai cer și crearea unei „Comisii Copenhaga“ formată din experți independenți, de înalt nivel în domeniul drepturilor fundamentale.
La capitolul justiție, europarlamentarii își exprimă îngrijorarea cu privire la politizarea curților constituționale din anumite state membre și reamintește că un sistem judiciar independent este de maximă importanță.
Totodată, Parlamentul cere UE și statelor membre să revizuiască legislația care ar putea fi utilizată pentru a pedepsi persoanele care ajută imigranții aflați în pericol pe mare. Eforturile de salvare „ar trebui salutate și (…) nu ar trebui niciodată să ducă la sancțiuni“, se arată în text. Deputații și-au exprimat regretul că, în conformitate cu noul sistem de azil al UE, copiii care cer protecție internațională pot fi duși la închisoare.
De asemenea, rezoluția subliniază nevoia de a proteja minoritățile naționale – care reprezintă 10% din populația UE -, grupurile lingvistice regionale și regiunile constituționale la nivel UE și de a crea un sistem de monitorizare bazat pe exemplul strategiilor naționale pentru romi.
În cadrul dezbaterilor pe marginea acestui text, care au avut loc miercuri seara, Renate Weber, coordonatoare politică a grupului ALDE în Comisia LIBE, a pledat pentru introducerea noului mecanism, astfel încât nu numai România și Bulgaria să fie supuse monitorizării.
„Este de datoria fiecărui sistem juridic național să respecte drepturile și libertățile prevăzute de Tratatele și Carta UE. Dar noi ar trebui să monitorizăm și să sancționăm toate statele membre, în cazul în care nu reușesc să-și îndeplinească această datorie. De aceea, cred cu tărie că avem nevoie de un mecanism obiectiv și eficient care să monitorizeze respectarea criteriilor de la Copenhaga de către fiecare stat membru. Până în prezent, numai țările candidate au fost supuse unor astfel de controale. ?ê?£i, în plus, doar pentru România și Bulgaria a fost înființat un mecanism de cooperare și verificare“, a explicat Renate Weber.
De asemenea, eurodeputatul PNL a vorbit despre efectele negative pe care le-a avut până acum Mecanismul de Verificare și Cooperare (MCV) pentru România și Bulgaria. „Atunci când o majoritate a statelor membre are putere de verificare doar asupra a două țări, un astfel de mecanism devine o armă politică. ?ê?£i acest lucru a fost foarte clar de cel puțin două ori: în primul rând, atunci când UE a decis să nu utilizeze instrumentele oferite de Tratat pentru o verificare cuprinzătoare a situației din Ungaria. În al doilea rând, atunci când unele state membre au invocat acest mecanism pentru a nega României și Bulgariei solicitarea îndreptățită de a intra în spațiul Schengen“, a spus Weber.
Criteriile de la Copenhaga, stabilite în 1993, trebuie îndeplinite orice stat care vrea să adere la UE.
Criteriile de aderare presupun instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților. Totodată, e nevoie de o economie de piața funcțională, precum și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale din piața internă.

Mihaela Dobrescu