Pastele la romani

Pentru credinciosii ortodocsi, Pastele sau Invierea Domnului reprezinta cea mai mare si cea mai insemnata sarbatoare de peste an, deoarece in aceasta zi -Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le-, iar pe cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacandu-i cu Dumnezeu.

Sarbatoarea Pastelui cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cand toata natura invie. Barbatii curata si strang toate gunoaiele, repara gardurile, aduc apa si taie lemne, injunghie miei si purcei. Femeile ingrijesc prin casa, ung si varuiesc, spala albiturile, coc pasca si cozonaci, rosesc oua, deci pregatesc toate cele necesare pentru sarbatoare. Fetele mari, precum si nevestele tinere incep a-si coase cate o camasa noua, precum si alte haine, atat pentru dansele, cat si pentru parintii, fratii si surorile lor. Sambata seara, cand incepe a se ingana ziua cu noaptea, fiind cu toate pregatite pentru a doua zi, nu mai lucreaza nimeni.

Pentru slujba Invierii, credinciosii pregatesc cosul pascal si isi manifesta prezenta si bucuria la actul Invierii, dupa specificul fiecarei zone.

Zona Moldovei

De Sfintele Pasti, in satele si comunele din nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri, in mod special -Babele-, prajitura facuta din cozonac, ce se toarna in forme speciale. Umplutura se pregateste din nuca, rahat si stafide. -Babele- sunt duse la slujba de Inviere. Dupa terminarea acesteia, credinciosii merg la cimitir, cu lumanarile aprinse, pentru a aduce lumina celor dragi, plecati la viata vesnica.

Traditia din noaptea de Sfintele Paste este continuata prin participarea la slujba de la ora 4 dimineata. Preotul sfinteste bucatele din cosul pascal, din care nu lipsesc -Babele- – simbolul vietii cumpatate, sarea, zaharul, sunca si banii. Tot acum sunt sfintite pachetele care vor fi impartite celor saraci.

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Paste, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Paste se continua in familie.

Inainte de a incepe degustarea bucatelor, fiecare membru al familiei se -spala- pe fata cu un ou rosu, pentru a fi sanatos si rosu ca oul, se spala apoi cu bani, cu convingerea ca nu va avea paguba tot anul, iar la urma – cu flori, pentru a ramane frumosi ca floarea.

Sibiu

In aceasta zona exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

Calarasi

La slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si… cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a Inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este semn ca in anul respectiv in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.

Maramures

O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor -Sarbatori Fericite-. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

Arges

Localnicii de pe aceste meleaguri obisnuiesc ca printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti sa se numere covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

Banat

La micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin plus paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

Apuseni

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat -hotii-, cat si -pagubasii-. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

Ouale incondeiate, un cadou potrivit de Paste

Incondeierea sau -impistritul- oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete. Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne trasmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentatiei oualor incondeiate sunt numeroase si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate. Nicaieri insa mai mult ca in Bucovina acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si, ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori. In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga, unde aceasta indeletnicire populara a fost adusa la nivel de arta. In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode, oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele).

Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc.). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul -batic-. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie, se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele intense. In final, oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.

Spalarea din dimineata Invierii

Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri, doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: -Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Paste; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor-. Dupa aceea se ia moneda de argint si, trecand-o peste fata, se zice: -Sa fiu mandru si curat ca argintu*-; fetele mai zic -sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa-. In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.

Masa de Paste

Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea, ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta urare: -Hristos a Inviat!-, la care se raspunde cu: -Adevarat a Inviat!-. Dupa credinta populara, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decat sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Paste, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit. Masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Paste nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.