Politica financiara a Cooperatiei Mestesugaresti se bazeaza pe investitiile din resurse proprii

Ca principala consecinta a evolutiilor inregistrate in mediul economic postdecembrist, politica de finantare a investitiilor realizate de organizatiile cooperative mestesugaresti destinate modernizarii si dezvoltarii s-a bazat, in mare masura, pe sursele proprii. Acestea rezulta din autofinantare (amortizari, profit), din dezinvestiri (cesiuni) de active fixe si circulante si din cresterea partilor sociale ca urmare a depunerilor de numerar.

Cooperatia mestesugareasca din Romania, componenta semnificativa a sectorului privat, a fost marcata in anii tranzitiei de un amplu proces de restructurare, de adaptare permanenta la provocarile generate de un mediu economic instabil. Unul dintre fenomenele majore cu influenta semnificativa asupra intregii economii nationale l-a reprezentat decorelarea economiei nominale de la cerintele desfasurarii normale a vietii economice reale, ceea ce a generat un amplu proces de adaptare a ofertei de bunuri si servicii a organizatiilor cooperative mestesugaresti. Permanenta adaptare la cerintele pietei nu s-ar fi putut realiza fara o politica adecvata la nivelul sistemului cooperatiei mestesugaresti in domeniul financiar, ceea ce a permis realizarea investitiilor atat de necesare modernizarii si dezvoltarii.

Piata este abordata ofensiv

Echipele de conducere ale organizatiilor cooperative au avut in permanenta in vedere o conditie esentiala pentru supravietuirea oricarui agent economic in conditiile concurentiale specifice, elaborarea unei strategii proprii adecvate, bazata pe cunoasterea precisa si obiectiva a mijloacelor economico-financiare disponibile, precum si a conjuncturii existente pe piata interna si cea internationala. In acest sens, Congresul Cooperatiei Mestesugaresti a hotarat, prin adoptarea Strategiei dezvoltarii economico-sociale in perioada 2000-2005, renuntarea la atitudinea defensiva si trecerea la o abordare de piata de tip ofensiv. Pentru realizarea obiectivelor astfel asumate, organizatiile cooperatiei mestesugaresti utilizeaza o combinare a mai multor surse de finantare, cele mai importante fiind: – sursele proprii, cuantificate prin capacitatea de autofinantare a societatii cooperative (capitalurile proprii, amortizari, resursele proprii obtinute prin dezinvestiri, repartizari din profitul net la fondul pentru cresterea surselor proprii de finantare, cresterea partilor sociale prin depuneri in numerar); – sursele atrase (imprumuturile bancare pe termen mediu si lung, leasingul, subventiile pentru investitii, resursele exceptionale); sursele nerambursabile (diverse granturi obtinute prin programe PHARE, SAPARD etc.).

Cooperativele evita creditele impovaratoare

Organizatiile cooperative mestesugaresti au fost afectate de toate dezechilibrele economiei romanesti postdecembriste. Mediul financiar a obligat, in aceste conditii, cele mai multe dintre organizatiile cooperatiei mestesugaresti sa evite in ultimii ani creditele, manifestand prudenta fata de posibila impovarare cu dobanzi. Pe de alta parte, nici aspectele legate de proprietatea asupra terenurilor nu si-au gasit, din punct de vedere juridic, clarificarea asteptata, pentru organizatiile cooperative a devenit insurmontabila si problema garantiilor reale solicitate de bancile comerciale.

Particularitate a actiunii factorilor de mediu asupra sistemului cooperatiei mestesugaresti a constituit-o persistenta inegalitatilor dintre sectorul cooperatiei mestesugaresti si alti agenti economici, aceasta privand organizatiile cooperative de o parte apreciabila din resursele financiare, care ar fi putut fi utilizate in circuitul economic productiv, constituindu-se in surse de finantare a investitiilor.

Astfel, desi peste 90% din organizatiile cooperative mestesugaresti indeplineau de facto conditiile pentru a fi incluse in categoria intreprinderilor mici si mijlocii, acestea au fost sistematic excluse din sfera de aplicare a programelor de dezvoltare finantate din fonduri guvernamentale sau comunitare, destinate acestei categorii de intreprinderi.

Recent, a intrat in vigoare Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii care inlocuieste Legea nr. 133/1999 si care, aparent, inlatura discriminarile care existau intre organizatiile cooperative si ceilalti agenti economici, in categoria IMM fiind incluse si societatile cooperative. In fapt, majoritatea facilitatilor care se acordau, fie si teoretic, IMM-urilor au disparut sau au fost inlocuite cu prevederi mai putin favorabile. Necesitatile de investitii ale organizatiilor cooperatiei mestesugaresti s-au lovit, in aceste conditii, de resursele financiare limitate, costul ridicat al capitalului imprumutat si fiscalitatea excesiva, toate acestea amplificate de lipsa accesului la programele de finantare.

Evolutia mediului economic defavorizeaza investitorii

Principalele elemente ale evolutiei mediului economic in Romania ultimilor 14 ani sunt reprezentate de perpetuarea procesului inflationist si de comprimarea reala a veniturilor realizate pe piata muncii. Salariile medii nete pe economie au crescut, in luna iunie 2004 fata de luna ianuarie 1990, de circa 1.974 de ori, in timp ce preturile de consum s-au majorat, numai in perioada octombrie 1990-iunie 2004, de peste 2.386 de ori. Un alt aspect relevant al economiei postdecembriste l-a constituit diminuarea creditului bancar destinat economiei reale. Politica monetara restrictiva a impus un tip de creditare dezavantajos (scump): pe de-o parte, bancile nu si-au exercitat intotdeauna rolul lor de creditare a economiei reale, iar pe de alta parte, au acordat preponderent credite pe termen scurt, limitand foarte mult creditele pentru investitii. Aceasta politica a dobanzilor inalte a fost si este, din pacate, intretinuta si de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Dobanda la creditele acordate continua sa se situeze in jurul a 25-30%, fapt ce a determinat preferinta agentilor economici pentru credite in valuta, cu efecte negative pe termen mediu si lung asupra economiei.