Presa internationala, dupa summitul UE de la Copenhaga

Ecouri palide in presa internationala din ultimele zile despre noua ecuatie in care a plasat Uniunea Europeana Romania si Bulgaria in declaratia finala a summitului de la Copenhaga. Dupa cum veti putea auzi si din extrasele Ilenei Giurchescu, dosarul romano-bulgar este perceput de jurnalistii occidentali ca unul mai degraba minuscul.

Istoric este adjectivul care apare in aproape orice articol de ziar de sambata incoace in care se comenteaza decizia reuniunii la nivel inalt a Uniunii Europene de la Copenhaga de a invita 10 noi membri, majoritatea foste tari comuniste, sa adere in anul 2004. Reuniunea de la Copenhaga ar putea intra in istorie drept cel mai important moment al Uniunii Europene – este de parere -Financial Times-. Cotidianul britanic avertizeaza insa ca, -in absenta reformelor politice si economice, Uniunea Europeana nu va putea fi la inaltimea indatoririlor pe care si le-a asumat. Extinderea cu inca 10 tari nu este inca un fapt implinit. Mai ramane de trecut hopul destul de mare al referendumurilor nationale; urmeaza sau mai bine zis concomitent vechea Uniune Europeana trebuie sa se reformeze profund pentru a ramane functionala si cu 25, iar mai tarziu cu 27 de membri. Tinand cont de complexitatea acestor procese, nu este de mirare ca Romania si Bulgaria au jucat un rol secundar in dezbaterile de la Copenhaga si sunt mentionate, tot in trecere, de jurnalistii straini care au urmarit summitul. Cu toate acestea, Romania si Bulgaria au obtinut, dupa cum remarca si un comentator politic danez, tot ce se putea spera la Copenhaga – o promisiune conditionata ca ar putea fi primite in anul 2007, daca indeplinesc toate criteriile de aderare -, se arata in declaratia finala a summitului, intitulata sugestiv -O Europa-. Daca reusesc sa accelereze ritmul reformelor – se subliniaza astazi si in cotidianul britanic -Financial Times-, care continua – -nu trebuie sa uite ca admiterea posibila in 2007 a fost conditionata de indeplinirea criteriilor. Summitul de la Copenhaga – remarcau sambata corespondentii aceluiasi -Financial Times- – marcheaza ultimul capitol al reunificarii Europei dupa incheierea razboiului rece. Luna trecuta, mai multi fosti sateliti ai Uniunii Sovietice au fost invitati in NATO. Acum, dupa incheierea negocierilor de aderare, este randul Uniunii Europene sa se extinda cu 10 noi membri, daca extinderea este aprobata si de electoratul tarilor candidate. Noua Europa se va intinde din Portugalia pana la granitele Rusiei, iar in 2007 ar putea fi randul Romaniei si Bulgariei, dar pana sa ajunga in clubul tarilor occidentale, aceste tari vor trece prin ani grei, care vor presupune restructurarea industriei de stat, modernizarea sistemului juridic si administratiei publice. Cotidianul -Daily Telegraph- remarca, tot in editia de sambata, ca admiterea Romaniei si Bulgariei in anul 2007 depinde -de masura in care fac progrese pentru a indeplini criteriile politice si economice-. Pana in 2007 insa, austriacul -Die Presse- remarca in editia sa de luni ca perspectiva aderarii la Uniunea Europeana a avut deja o consecinta practica asupra relatiilor dintre Romania si Ungaria, si anume cele doua tari au ajuns la un compromis in problema Legii ungare a statutului maghiarilor din afara granitelor. -Saptamana trecuta s-a ajuns, in fine, la un compromis cu Romania, in timp ce Slovacia respinge in continuare legea. Pentru multi observatori politici – continua -Die Presse- – diferenta de atitudine intre Bucuresti si Bratislava se explica prin faptul ca cele doua tari vor intra defazat in Uniunea Europeana.

Comentariu realizat de Radu Calin Cristea pentru Radio Europa Libera