Previziuni scandaloase pentru 2013: Petrolul la 50 de dolari sau căderea euro sub francul elvețian

Anul viitor ar putea aduce scăderi abrupte ale prețurilor petrolului și aurului, creșterea costurilor de finanțare ale Spaniei până la niveluri alarmante, aprecierea puternică a francului elvețian și yenului japonez, precum și naționalizarea marilor producători de electronice din Japonia.
Toate acestea se regăsesc în calendarul de „previziuni scandaloase“ pentru 2013 pregătit de Saxo Bank.
Economistul șef al băncii daneze, Steen Jakobsen, notează că previziunile nu reprezintă estimările pentru scenarii de bază luate în calcul, însă ar putea mai relevante pentru investitori deoarece întotdeauna trebuie cunoscute posibilitățile „în cel mai rău caz“.
„Principalul nostru motiv de îngrijorare la intrarea în 2013 este combinația ciudată dintre complezența extremă manifestată față de riscurile presupuse de modelul de politică macro «prelungește și simulează» și tensiunile sociale care accelerează rapid și ar putea amenința stabilitatea politică și, în final, stabilitatea piețelor financiare“, spune Jakobsen în preambulul raportului Outrageous Predictions.
Economistul arată că, din punct de vedere istoric, „schimbările reale“ au sur­venit numai ca rezultat al exigențelor impuse de războaie, astfel că situația actuală are șanse mici să evolueze fără o criză „de tipul unui incendiu de pădure, scurtă și înfricoșătoare, care să creeze condițiile pentru progres“.
Situația financiară a națiunilor occidentale este însă deja „ca pe timp de război“, notează Jakobsen. Datoriile și deficitele țărilor cu economie dezvoltată sunt la niveluri nemaîntâlnite de la cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Poate că nu ne luptăm în tranșee, dar în curând s-ar putea să ne batme pe străzi. Continuarea politicilor macro actuale ar însemna să continuăm să dezmoștenim pături largi din populație, în special din rândul tinerilor, aceia care vor avea grijă de noi la bătrânețile senile. Nu am putea da vina pe ei dacă s-ar simți ceva mai puțin decât generoși. Cu alte cuvinte, riscăm o înfruntare nu militară, ci o luptă între generația tânără maltratată și bătrânii cu mentalitate învechită, care cred că au drepturi asupra întregii bogății a societății și fac totul pentru a perpetua status quo-ul. Într-un fel, parcă se repetă anii '60, însă cu o luptă mai profundă care își are rădăcinile în egală măsură în economie și politică – cei 1% versus cei 99%, ca să împrumutăm cea mai cunoscută definiție a celor două tabere. Occupy Wall Street a fost un simplu aperitiv, un avertisment timpuriu al acestui fenomen. Urmează felul întâi și ospățul dacă nu va avea loc rapid o schimbare“, comentează Steen Jakobsen.

Pericolul radicalizării Europei

Astfel, 2013 ar putea aduce o radica­lizare a Europei, unde extremele, fie stânga sau dreapta, vor câștiga teren prin atragerea electoratului dezmoștenit, ajuns la disperare, care nu are nimic de pierdut, scrie bancherul.
„Rezervorul ideologic al politicienilor europeni mainstream s-a golit. Mai mult, ei nu au demonstrat niciodată că înțeleg partea «reprezentativă» a unei democrații reprezentative“, remarcă economistul.
El observă cum piața liberă este pe cale de dispariție, înlocuită cu un soi de totali­tarism dictat de injecțiile de lichiditate ale băncilor centrale, mascat drept capitalism.
În acest context, analiștii Saxo Bank prezintă o listă cu previziunile scandaloase pentru anul viitor.
Poate cea mai de impact ar fi scăderea cotației WTI, prețul de referință al barilului de petrol pe piața SUA, la 50 de dolari, jumătate din nivelul actual, în principal datorită creșterii puternice a producției din Statele Unite prin noile metode de exploatare, precum fracturarea hidraulică a formațiunilor de roci de șist. Tendința descendentă a prețurilor petrolului ar putea fi accentuată de încetinirea creșterii economice globale, care ar genera un declin al consumului de energie la nivel global.
Pe partea de ofertă, statele membre ale OPEC și Rusia vor reacționa prea târziu la aceste evoluții, ezitând să reducă producția din cauza dorinței de a atrage venituri cât mai mari pentru a-și acoperi cheltuielile publice tot mai substanțiale, anticipează economiștii.

Creșteri la aur și la soia

O altă previziune îngrijorătoare înaintată de analiști este creșterea cu 50% a prețului semințelor de soia din cauza condițiilor meteo nefavorabile din acest an, combinate cu întărirea puternică a cererii. Speculatorii ar putea avea un rol major în determinarea acestei evoluții, la care vor contribui încercând să profite tocmai de aceste creșteri previzionate.
Anul viitor ar putea aduce o surpriză și în privința prețului aurului, care s-ar putea îndrepta spre 1.200 dolari pe uncie din cauza încetinirii achizițiilor operate de India și China, în paralel cu o eventuală decizie a Rezervei Federale a SUA de a sista injecțiile de lichiditate în piață prin achiziții de obligațiuni și titluri ipotecare, care ar determina investitorii să nu mai caute refugiu în fața unei posibile creșteri a inflației.
În Europa, o eventuală agravare a crizei datoriilor de stat, cu ieșirea Greciei din zona euro, ar reparinde revărsarea capitalului către Elveția, declanșând o nouă rundă de apreciere puternică a francului elvețian, care ar putea depăși ca valoare moneda euro.
Spania, aflată deja într-o criză economică severă, s-ar putea confrunta cu creșterea costurilor de finanțare spre pragul alarmant de 10%. Veniturile populației au scăzut alarmant în ultimii ani, iar șomajul a depășit 25%, numărul celor care lucrează fiind de numai 17 milioane din populația de 47 milioane de locuitori. În plus, Catalonia își manifestă mai zgomotos ca oricând ambițiile de separare, iar sectorul public nu mai poate continua reducerea cheltuielilor fără a risca tensiuni sociale grave.
În Japonia, o combinație între tensiunile politice, percepțiile incorecte ale investitorilor și pierderea optimismului la nivel mondial ar putea determina aprecierea puternică a yenului, cu efecte devastatoare pentru exportatori. Creșterea yenului, în paralel cu concentrarea exagerată pe piața locală și costurile ridicate ar putea condamna marii producători japonezi de electronice Sony, Panasonic și Sharp la naționalizare, spre satisfacția rivalilor sud-coreeni, în frunte cu Samsung, care ar ieși câștigători dintr-o înfruntare începută în timpul deceniului trecut.

Rudi Vania