Principalele masuri prin care asociatiile si organizatiile cooperatiste trebuie repuse in drepturi

In pofida unui trecut tumultuos, cu imixtiuni si abuzuri, cooperatia mestesugareasca a reusit sa se mentina ca un sector distinct, dovedindu-se un sistem economic si social viabil, capabil sa stimuleze libera initiativa specifica membrilor sai, in calitatea lor de proprietari nemijlociti asupra patrimoniului creat prin munca depusa de generatii de cooperatori. Functionand ca persoana juridica, organizatiile cooperative mestesugaresti au avut un patrimoniu distinct, format si dezvoltat pe calea asocierii, fara nici un aport din partea statului. Acest lucru a permis functionarea cooperatiei mestesugaresti inainte de anii *90 si adaptarea acesteia la conditiile economice si sociale intervenite ulterior.

Adoptarea unui cadru legislativ adecvat

Crearea unui cadru legislativ care sa raspunda pe deplin intereselor legitime ale membrilor cooperatori reprezinta o cerinta legitima si totodata un cadru general menit sa contribuie la dezvoltarea in continuare a organizatiilor cooperatiei mestesugaresti. Pe de o parte, cooperatorii mestesugari au cerut adoptarea amendamentelor aprobate de Conferinta Cooperatiei Mestesugaresti din 27 iunie 2003, la proiectul de lege privind organizarea si functionarea cooperatiei, depus de guvern la Camera Deputatilor. Pe de alta parte, membrii cooperatori au considerat legitima adoptarea unui cadru legislativ specific, care sa raspunda intereselor membrilor cooperatori si ale organizatiilor cooperatiei mestesugaresti, prin dezbaterea si votarea, de Camera Deputatilor, a legii de organizare si functionare a cooperatiei mestesugaresti, in forma aprobata de Senat si avizata favorabil de Guvernul Romaniei. Proiectul de -Lege privind organizarea si functionarea cooperatiei- aprobat de guvern in sedinta sa din 17 mai 2003 si depus la Camera Deputatilor sub nr. 370/03.06.2003 reprezinta in fapt proiectul de OUG elaborat de MIMMC – in ultima lui forma din sirul de numeroase forme succesive. Din pacate, nu s-a tinut seama de faptul ca acest proiect a fost respins atat de adunarile generale ale membrilor cooperatori din cooperatia mestesugareasca, desfasurate in lunile martie si aprilie 2003, cat si anterior de Congresul Extraordinar al Cooperatiei de Consum. In cursul procesului legislativ de la Camera Deputatilor, in cadrul subcomisiei comune desemnate pentru examinarea si avizarea de fond, nu s-a raspuns decat la o mica parte din amendamentele adoptate de Conferinta Cooperatiei Mestesugaresti, fiind de mentionat ca reprezentantii cooperatiei nu au fost invitati sa prezinte punctul de vedere al membrilor cooperatori decat in faza incipienta a procesului legislativ din Camera. Atat in faza finala a dezbaterilor din Comisiile de specialitate, cat si la dezbaterea pe articole din plenul Camerei, cooperatia a fost privata de dreptul elementar de a-si sustine punctul de vedere in fata deputatilor pe care membrii cooperatori i-au votat. In consecinta, s-a ajuns ca proiectul de lege, in forma aprobata de Camera Deputatilor si inaintata Senatului, sa nu tina seama de o mare parte din amendamentele adoptate de Conferinta Cooperatiei Mestesugaresti, ignorandu-se astfel vointa exprimata democratic a unui intreg segment al societatii romanesti si denaturandu-se astfel insasi ideea de democratie. In aceste conditii, membrii cooperatori considera ca sunt indreptatiti sa apeleze la toate mijloacele legale pentru ca procesul legislativ, atat in ceea ce priveste legea generala, cat si legea specifica a cooperatiei mestesugaresti sa tina cont de interesele legitime ale acestora.

Acces in Consiliul Economic si Social si in comisiile de dialog social

Unul dintre obiectivele principale in domeniu il constituie mentinerea si amplificarea dialogului intre cooperatia mestesugareasca si autoritate menit sa sensibilizeze factorii de decizie parlamentar si guvernamental cu privire la rolul important detinut de cooperatie in viata economica si sociala a tarii. Cu toate ca sistemul cooperatiei mestesugaresti este un partener social foarte important – fie si numai prin prezenta sa activa in municipiile, orasele si localitatile tarii – se remarca faptul ca in cadrul parteneriatului si dialogului social instituit prin legislatia romaneasca sistemul cooperatiei mestesugaresti a fost omis. De aceea pare dificil de inteles faptul ca in sistemul de parteneriat si dialog social din Romania, astfel cum este structurat potrivit reglementarilor in vigoare, nu sunt incluse nici structurile de reprezentare din cooperatia mestesugareasca si nici structurile de reprezentare ale celorlalte sisteme cooperatiste existente. Asigurarea reprezentarii cooperatiei mestesugaresti in Consiliul Economic si Social ar conduce la realizarea dialogului social dintre guvern, sindicate si patronate, cu rol consultativ in stabilirea politicii economice si sociale. Avand de asemenea si atributii de a formula avize la proiecte de hotarari si ordonante ale guvernului si la proiecte de legi, este normal ca in cadrul Consiliului Economic si Social sa aiba un cuvant de spus si cooperatia mestesugareasca.

Atributii similare cu ale patronatelor

Spre deosebire de patronate, sistemelor cooperatiste nu li s-a asigurat accesul in structurile reglementate de parteneriat si dialog social, fiind lipsite astfel de drepturile pe care reglementarile le confera partenerilor sociali recunoscuti. Prin modul de constituire a lor, la nivel national si respectiv teritorial, asociatiile organizatiilor cooperatiei mestesugaresti au un rol de reprezentare respectiv de promovare, sustinere si aparare a intereselor legitime ale acestora. Apare astfel ca o inechitate faptul ca Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti si asociatiile teritoriale ale organizatiilor cooperatiei mestesugaresti nu se bucura in mod corespunzator ariei lor de activitate si specificul cooperatiei mestesugaresti de drepturile acordate patronatelor. Aceste drepturi vizeaza faptul ca patronatele sunt consultate la initierea, elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare si cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare cu Uniunea Europeana. De asemenea, pe langa alte avantaje, patronatele pot adresa autoritatilor publice propuneri de legiferare in domeniile de interes patronal.

Programe speciale, finantate de la bugetul statului

La nivelul sistemului cooperatiei mestesugaresti se manifesta preocupare pentru programele de interes regional si local care au ca scop sustinerea unor diverse domenii de activitate specifice sectorului nostru. Legea nr. 76/2002 – in baza careia se acorda credite cu dobanda bonificata pentru crearea de noi locuri de munca – este unul din putinele acte normative prin care se prevede distinct, ca beneficiare a prevederilor sale, unitatile cooperatiei mestesugaresti. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, organizatiile cooperatiei mestesugaresti au intampinat dificultati majore datorate neluarii in considerare de catre Institutele Teritoriale de Munca a raporturilor specifice de munca din cooperatia mestesugareasca. La ora actuala, sunt angajate la nivel national si alte programe distincte sectorului IMM-urilor, insa strategiile guvernamentale elaborate pana in prezent nu sunt in masura sa asigure accesul la aceste programe ale tuturor agentilor economici, inclusiv a organizatiilor cooperative mestesugaresti.