Avand o traditie de un secol si jumatate, cooperatia mestesugareasca din Romania se manifesta ca un sistem economico-social national care a cunoscut in ultimii ani un proces de profunde transformari ce au vizat stabilitatea economica si financiara a organizatiilor cooperative afiliate. Constienti ca restructurarea economiei nationale este un proces aflat in plina desfasurare, cooperatorii mestesugari asociati contribuie cu intreaga lor capacitate profesionala la edificarea unei dezvoltari durabile. Agentii economici organizati in forma cooperatista, respectiv organizatiile cooperative, au fost supusi, in pofida contributiei lor incontestabile la dezvoltarea economiei romanesti, unor numeroase discriminari in comparatie cu ceilalti agenti economici existenti pe piata. Cooperatia mestesugareasca s-a dovedit a fi in permanenta un contribuabil cert, onest si corect, un segment economico-social cu mare potential. Cu toate acestea, desi s-au realizat an de an la nivelul sistemului investitii in echipamente tehnologice performante prin care s-au asigurat in permanenta noi locuri de munca, desi sistemul cooperatist mestesugaresc este singurul care asigura locuri de munca persoanelor cu handicap in unitati specializate, organizatiile cooperative mestesugaresti nu au fost sprijinite de catre stat, fiind, dimpotriva, defavorizate si supuse la numeroase discriminari, explicite sau implicite. Cooperatorii mestesugari asociati au solicitat in repetate randuri institutiilor statului disponibilitate pentru intelegerea problemelor complexe carora ei sunt nevoiti sa le faca fata si, totodata, sprijinul necesar pentru rezolvarea acestora. Privind in mod obiectiv modul in care se deruleaza viata economico-sociala a tarii, membrii cooperatori au constatat ca, in ultimii ani, principalele institutii au dovedit o reala receptivitate la numeroase revendicari, impuse prin forta de organizatiile sindicale. Cooperatorii mestesugari asociati nu si-au permis nici macar o data sa apeleze la mijloacele specifice luptei sindicale, pe considerentul ca o singura zi de greva generala in cooperatia mestesugareasca ar conduce la diminuarea considerabila a veniturilor realizate, care, in mod evident, nu pot fi recuperate intr-un fel sau altul de la contribuabili, precum in majoritatea cazurilor mentionate.
Experienta tarilor dezvoltate membre ale Uniunii Europene, dar si modul in care a evoluat economia romaneasca din anii tranzitiei au aratat ca nici un segment economico-social nu se poate dezvolta pe termen lung fara o legislatie adecvata, moderna, flexibila, care sa fie in interesul acelui segment reglementat. In acest context, trebuie subliniat faptul ca stradaniile sustinute ale conducerilor organizatiilor cooperative mestesugaresti de a elabora o lege cadru in scopul si in interesul acestor organizatii si al membrilor cooperatori au fost neglijate sistematic si, ca atare, in dezbaterea forurilor legislative s-au aflat si se afla proiecte de legi elaborate fara consultarea celor implicati in activitatea cooperatiei mestesugaresti. Ca atare, Consiliul National de Conducere al Cooperatiei Mestesugaresti, la solicitarea unui numar mare de organizatii si membrii cooperatori, a hotarat convocarea Conferintei Cooperatiei Mestesugaresti, pe 27 iunie 2003, la care au participat peste 4.000 de delegati, reprezentand practic toate organizatiile cooperative mestesugaresti din tara. Aceasta impresionanta manifestare a avut ca scop exprimarea opiniilor si convingerilor membrilor cooperatori in legatura cu problemele cruciale ale cooperatiei. Prin hotararea adoptata, se exprima necesitatea adoptarii unei legi cadru care sa raspunda intereselor membrilor cooperatori, precum si cerintele pe care organizatiile cooperative mestesugaresti sunt in drept sa le adreseze celor care conduc destinele tarii, concretizate in -Agenda 23-, a caror realizare ar conduce la o reala dezvoltare a sistemului cooperatist.
Cum a aparut Agenda 23
Nerezolvarea acestor probleme cu care se confrunta organizatiile cooperatiei mestesugaresti si membrii cooperatori a condus la aparitia Agendei 23 care cuprinde principalele cerinte ale cooperatiei mestesugaresti din Romania, probleme legate in principal de:
– adoptarea unei legi cadru privind organizarea si functionarea cooperatiei care sa corespunda intereselor membrilor cooperatori – stoparea imediata a interventiilor institutiilor publice in procesul de administrare a proprietatii private a cooperatiei – aplicarea unui tratament nediscriminatoriu in raport cu ceilalti agenti economici – facilitatea accesului la finantari – eliminarea coruptiei, eradicarea muncii la negru – recunoasterea institutiilor de invatamant preuniversitar ale cooperatiei mestesugaresti a aceluiasi regim de functionare ca cel al unitatilor de stat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















