Romania si Franta au semnat, saptamana trecuta, un acord de cooperare in vederea protectiei minorilor romani prezenti in Franta si repatrierea lor in Romania. Textul acordului parafat de cei doi prim-ministri contine, s-ar putea spune, doua mari capitole corespunzatoare celor doua etape succesive ce ar trebui sa duca la rezolvarea problemei minorilor romani aflati in Franta. Pe de o parte, este vorba de identificarea si protejarea minorilor romani fara reprezentanti legali, victime sau autori de infractiuni penale, aflati in dificultate pe teritoriul francez. Pe de alta parte, textul prevede pregatirea masurilor de protectie si de reintegrare sociala si, mai ales, in functie de situatie, formalitatile de trimitere in tara. Franta va finanta evaluarea, identificarea, protectia si transportul minorilor. In limita disponibilitatilor bugetare, se mai arata in textul acordului, Franta va contribui de asemenea la sprijinirea organizatiilor neguvernamentale din Romania, care vor asigura primirea minorilor.
– Domnule prim-ministru, de ce era nevoie de acest nou acord?
– Textul acordului reprezinta un angajament al celor doua guverne pentru a-i proteja pe acei copii care se gasesc in dificultate la Paris. Era nevoie de un asemenea text pentru a putea interveni intr-o situatie in care legea franceza nu dadea posibilitatea unei actiuni clare, absolut necesare. Semnarea acordului exprima vointa Guvernului roman de a coopera strans cu autoritatile franceze pentru a elimina perceptia unei disfunctionalitati in circulatia romanilor catre Franta.
– Vorbiti de perceptie. In opinia dumneavoastra, aceasta problema este asadar mai putin dramatica decat a fost prezentata in Franta in ultimele luni?
– Situatia, asa cum este perceputa prin intermediul ziarelor franceze, se datoreaza unui dublu context. Pe de o parte, eliminarea vizei pentru cetatenii romani in spatiul Schengen, pe de alta parte, aparitia in Franta, in perioada pre si postelectorala, a unei noi politici, menite sa ofere mai multa securitate cetatenilor francezi. Oricum, este o problema ce trebuie rezolvata, chiar daca se datoreaza in unele cazuri unei evolutii mult mai indelungate, cu radacini in trecut.
– In ceea ce priveste imigratia in general, Romania incepe sa fie una dintre frontierele Europei. In ce masura este ea capabila sa joace acest rol de tara-frontiera a Europei?
– Avem o responsabilitate fata de noi insine. Trebuie sa ne aparam teritoriul impotriva traficului de persoane, retelele din Asia fiind, de exemplu, foarte active. Avem in acelasi timp o responsabilitate fata de UE. Am dezvoltat o cooperare stransa cu ministerele de interne din tarile europene. In ce priveste dotarea logistica a punctelor de control de la frontiera, pot spune ca Franta ne-a ajutat foarte mult si cred ca ne va ajuta si in viitor.
– Semnarea acordului cu SUA, care impiedica extradarea militarilor americani Curtii Penale Internationale, v-a atras criticile europenilor. De ce ati semnat acest acord atat de repede? Romania avea nevoie sa ofere un gaj SUA?
– Este simplu si complicat in acelasi timp. Acum cativa ani, in 1997, Romania nu a putut deveni membra a Aliantei Nord-Atlantice. Americanii si-au exprimat rezerve. Trebuia sa ne asiguram ca decizia Senatului American va fi de data aceasta pozitiva. Nu am fost insa constienti ca, pe fondul unei dezbateri asupra identitatii europene, aceasta problema a Curtii Penale Internationale va lua amploare. Dupa vizita mea la Bruxelles, dupa discutiile cu Romano Prodi si cu alti responsabili europeni prieteni si mai ales dupa decizia de pe 30 septembrie a tarilor membre, situatia s-a clarificat. Exista deja o solutie intre UE si SUA.
– Romania ar putea sa fie primita in NATO luna viitoare. Ce inseamna aderarea la Alianta Nord-Atlantica pentru Romania?
– Pentru noi reprezinta sfarsitul Razboiului Rece, chiar mai mult, sfarsitul razboiului, pentru ca acordurile de la Ialta, din 1945, au hotarat izolarea Romaniei.
– Este si o garantie fata de puternicii vecini din est?
– Este vorba de o problema de securitate, dar este mai ales important pentru investitorii straini. Romania nu va fi perceputa ca un -no man*s land-, o zona-tampon ce nu apartine nimanui. Din punct de vedere psihologic, economic, strategic, este o decizie foarte importanta pentru romani.
– Aderarea la NATO va crea obligatii fata de aliati, fata de SUA. In cazul unei interventii in Irak, veti pune la dispozitia avioanelor americane spatiul aerian al Romaniei?
– Daca decidem sa facem parte dintr-o alianta, nu putem sa avem numai drepturi, ci si responsabilitati. Este cazul tuturor statelor membre. Daca va exista o decizie comuna in sensul deschiderii spatiului aerian, va fi normal sa acordam si noi acest drept.
– In privinta integrarii in UE, ati declarat foarte clar ca sperati ca Romania sa fie admisa in 2007, si nu in 2004, precum celelalte tari. Aderarea la NATO este un mod de a face populatia sa astepte mai usor?
– Aceasta decizie va avea un mare impact psihologic. Ea va oferi un mesaj just romanilor, care asteapta sa fie reintegrati in familia europeana, euro-atlantica.
– Nu va fi dificil pentru romani sa vada ca alte tari adera la UE in 2004, in timp ce ei vor trebui sa astepte?
– Da, este adevarat, impactul va fi negativ, dar el va fi atenuat cu ajutorul relatiilor bilaterale, mai ales cele cu Franta, de asigurare a liberei circulatii a romanilor in Europa, si decizia, sper pozitiva, de la Praga. Trebuie apoi sa ne concentram eforturile in economie, sa continuam reformele care sunt absolut necesare.
– Veti fi gata in 2007?
– Da, sper.
– De ce nu mai tarziu?
– Avem un calendar intern foarte clar. In fiecare saptamana, la sedintele Guvernului facem analize in acest sens, avem toate elementele ca sa fim optimisti pentru 2007.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
