Romanii isi construiesc -case americane- cu tehnologie autohtona

Peste 45% dintre casele de locuit din SUA sunt confectionate din prefabricate usoare, apoi montate direct in teren, pe o fundatie simpla, astfel ca in Europa acest tip de constructii au fost supranumite -case americane-. In Romania, astfel de edificii au inceput sa apara pe la jumatatea deceniului trecut, sub forma unor cabane (denumite, pe atunci, -case de vacanta-) instalate cu precadere in zonele turistice, adica pentru folosinta temporara. Insa, in perioada imediat urmatoare, romanii au observat ca o casa -de vacanta- ar putea foarte bine sa fie casa in care familia sa locuiasca permanent, daca la fragilitatea constructiei se adauga o structura de rezistenta mai solida. Au aparut si primele firme de profil, iar in 1999 s-a constituit si Asociatia patronala a constructorilor specializati in case de vacanta. Cateva dintre amanuntele tehnologice de care trebuie sa tinem seama, la constructia unei -case americane-, ne-au fost puse la dispozitie de arhitectul Mircea Bursuc, care a proiectat de-a lungul carierei sale nenumarate constructii usoare, asemanatoare caselor de tip american.

Prefabricate usoare, structura -grea-

Asadar, romanii au adaptat tehnologia americana la conditiile noastre climaterice, ca si la riscurile seismice din aceasta zona, rezultand un -hibrid- pe cat de ieftin, pe atat de practic: pe o fundatie cu adancime medie (intre trei si cinci metri) se asaza o structura metalica (nu din lemn, ca in SUA), cu elementi dispusi la distante mici, pe care se monteaza apoi placile usoare, confectionate in atelier. O astfel de placa poate avea latimea cuprinsa intre 1 si 1,20 metri si o inaltime standard de 2,40 m. Dinspre exterior spre interior, sectiunea placii arata ca un sandwich, avand urmatoarele felii: tencuiala – pal nelaminat – polietilena sau polistiren – aer – vata termoizolanta – pal – tencuiala de interior – varuiala sau vopsea lavabila (eventual, tapet). Desigur, mai pot fi adaugate sau inlocuite unele -felii- interne, in functie de preferinte, dar si de bugetul beneficiarului. Iar pentru peretii interiori se pot gasi solutii si mai usoare (spre exemplu, gips-carton), cu conditia asigurarii unei izolatii fonice corespunzatoare. Planseul (placile pentru tavan) va contine in compozitia interna un grilaj metalic – ca o plasa cu ochiuri mari, din material cu diametru mai mare – ancorat in structura de baza. In fine, acoperisul exterior se poate confectiona din tabla sau tigla, de a carui inclinatie va depinde aderenta apei si a zapezii, implicit siguranta intregului edificiu si rezistenta acestuia la intemperii.

Avantaje si dezavantaje, deopotriva

Marile avantaje ale -caselor americane- constau in pretul scazut (intre 140 si 170 dolari/mp -la cheie-) si timpul scurt de executie (maximum doua saptamani, ceea ce permite si mutarea relativ usoara), iar din punctul de vedere al izolarii fata de vicisitudinile vremii se asigura acelasi grad de eficienta ca la constructiile clasice, din beton. In acelasi timp, dezavantajele sunt la fel de mari: o astfel de constructie este extrem de usor inflamabila, ceea ce impune dotarea cu toate mijloacele de stingere a incendiilor cunoscute (extinctoare, lazi cu nisip etc.). Atentie, instalatiile electrice se monteaza numai la vedere (aplicate pe peretii interiori), cablurile fiind izolate in teava metalica. Este recomandabil, de asemenea, ca reteaua de curent sa poata fi oprita, integral, din mai multe puncte distincte. Alte dezavantaje ar putea fi rezistenta scazuta la seisme si o durata de viata relativ scurta (50-80 de ani). Cu toate acestea insa, romanii au inceput sa prefere tot mai mult tehnologiile mai putin conventionale de constructie, cum sunt -casele americane-, avantajul pretului redus fiind si, in acest domeniu, decisiv.